Categorie: ALEGERI 2020

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Multe surprize, ieri, la alegerile locale. Lucruri de neînțeles chiar, răsturnări de situații, succese neașteptate, eșecuri idem, exit-poll-uri și sondaje fantasmagorice. Se vorbește de maturizarea electoratului, dar avem în egală măsură vot la mișto, morți aleși primar, ca și candidați condamnați (teoretic, Piedone poate merge la pușcărie în 2-3 zile), pedofili, corupți și dezaxați preferați de alegători etc. Aparent, un haos de nedescris. Dar care ar putea fi explicat, pe fond, dacă nu pe formă, prin lecția italiană.

Să amintim, pe scurt.
După război, Italia devine un obiectiv militar de maxim interes pentru occident, grație poziției la Mediterana. E crucial să fie controlată de NATO, de americani, în primul rînd. Problema e că italienii post-belici sunt săraci lipiți, deznădăjduiți și cu o mare deschidere spre socialism-comunism. Soluția? CIA se implică puternic în mecanismul electoral, pompînd sute de milioane de dolari – la valoarea actuală – numai în alegerile din 1948, spre exemplu. Și va face asta în următoarele decenii. Practic, indiferent de scorul alegerilor, din 1946 pînă în 1983, guvernele sunt conduse de creștin-democrați, cu o mică excepție în 1981, cînd guvernul e condus de republicanul Giovanni Spadolini. Abia în 1983 vine, pentru scurtă vreme, un premier socialist, Bettino Craxi, dar numai după ce rupsese fățiș orice legături cu URSS, apoi iar creștin-democrați pe bandă, pînă după căderea comunismului, în 1992. Cînd, la finele anilor 70, premierul creștin-democrat Aldo Moro a închegat o relație strînsă cu liderul comuniștilor, Enrico Berlinguer, s-a trezit răpit de teroriști, cu sau fără ghilimele, și executat, ca avertisment pentru cei tentați de aventuri cu stînga. Pentru că creștin-democrații nu puteau da mereu satisfacție electoratului, după alegerile cu probleme se recurgea la tot felul de partide-satelit, precum monarhiștii, republicanii, liberalii șamd, în tot felul de combinații salvatoare.
Occidentalii, americanii mai ales, nu lucrau cu nuanțe: stînga nu își avea locul în calculele lor.

Am scris de cîteva ori, și nu doar eu, că în România se lucrează intens, și nu de ieri, de azi, la polarizarea scenei politice, mult prea fragmentate la noi, în două partide mari, unul pe stînga, unul pe dreapta, PSD și PNL, care să acopere complet stînga și dreapta. Necazul era că, deși PSD era băgat cînd și cînd în corzi, în alegeri, tot nu se putea obține polarizarea pe dreapta: de cîte ori fuzionau două partide, rezultau trei. În ultimul an, soarele a răsărit pe ulița dreptei. PNL a cîștigat europarlamentarele, apoi prezidențialele și a preluat guvernarea, deși pierduse la scor alegerile din 2016.
Se putea vorbi, în fine, de nașterea marelui partid de dreapta, contraponderea la PSD.
Dar a venit lebăda neagră: pandemia, care a turtit fesul guvernanților în ultimul hal. Să recunoaștem deschis, orice partid ar fi fost la palatul Victoria o pățea la fel de rău. Dar a avut PNL ghinionul să fie el.

Măsurile luate l-au îndepărtat rapid de alegători exact cînd avea premisele perfecte să-i cucerească, să-și lărgească baza de mase.

Pentru sistem s-a aprins becul roșu. Voturile pierdute s-ar fi dus, natural, către PSD. Care putea reedita victoria din 2016 la locale și parlamentare.
Din acest punct de vedere, USR-PLUS se prezintă a fi soluția salvatoare.
Un partid care se luptă cu PNL în mod direct pentru voturile dreptei.
Dar care are un avantaj imens: menține voturile luate de la liberali ori de la nehotărîți tot pe dreapta.
Împiedicîndu-le să ajungă la PSD.

Un partid bidon.

PNL și USR/PLUS își pot sparge căpățînile între ele fără probleme; important e să o facă în incintă. Important e ca voturile să nu iasă din curte.
Pentru cancelariile occidentale nu e nicio problemă; or fi PNL și USR/PLUS în tabere europene diferite, Germania, respectiv Franța. Dar și unii și alții au aceleași viziuni pro-occidentale, sprijină multinaționalele, nu au ochi pentru capitalul chinez, se manifestă progresist, resping organic naționalismul, nu cîrîie împotriva serviciilor secrete, susțin procente mari din PIB pentru înarmare etc. Marile interese sunt servite în același mod. Cum se așează cele două grupări la masa puterii devine o chestiune secundară pentru marile cancelarii.

Marea artă a sistemului e că nu a lăsat nicio clipă să transpire ideea că USR/PLUS ar reprezenta o amenințare reală pentru PNL. Ba chiar s-a lăsat impresia că partidul e în derivă, nu are oameni și va fi marele perdant la locale, unde scosese în fața destui candidați cvasi-anonimi.
Surpriză: nu doar că nu s-a întîmplat asta, dar USR/PLUS a ”ieșit” din Bucureștiul unde a obținut rezultate de excepție și a cîștigat spectaculos și prin țară, de la Timișoara și Bacău la Brașov, ori a pierdut eroic în alte mari orașe.
Anunțînd de pe acum un scenariu similar și la parlamentare.
PSD se pregătește pentru un viitor complicat, în care ar putea sta pe tușă nu un mandat, ci poate chiar mai mult. Partidele mici precum ALDE, Pro România sau PMP își întrevăd sfîrșitul, parțial sau total.

Este scorul scos de oamenii USR/PLUS unul pe bune sau a fost generos ajustat de singurul sistem de vot militarizat din Europa și de alte forțe oculte?

Probabil că aici nu vom putea depăși tărîmul speculațiilor. Fiecare va crede ce vrea. Argumente sunt și pro și contra, nu o să le mai înșirăm aici.
Vorbeam zilele trecute de un meci între activii (PNL) și rezerviștii din servicii (USR/PLUS și Pro România). Cu pronosticul că activii vor cîștiga.

Rezultatul e oarecum împărțit. Rezerviștii SIE au pierdut dramatic cu Pro România, aproape lichidat. În cazul USR/PLUS, însă, pare că activii și rezerviștii au fost programați din capul locului să se lupte, cum spuneam, strict în incintă, în numele unui bine comun, mai mare: păstrarea dreptei la butoane.
Am considerat, ca și maestrul Ion Cristoiu, chemarea lui Nicușor Dan la Cotroceni, alături de premierul Orban, drept o mișcare de maximă sfidare a cetățenilor și a normelor democrației. Maestrul a opinat că Iohannis și Orban au făcut asta la disperare, pentru a da semnalul că Nicușor trebuie susținut de către Sistem. Eu, dimpotrivă, am considerat că, intenționat ori ba, manevra lui Iohannis îi va face rău lui Nicușor, pentru că trădează slăbiciunea acestuia. Altfel, ce nevoie ar fi avut de sprijinul președintelui și al premierului?

Ne-am înșelat amîndoi.

Klaus Iohannis și Orban nu l-au adus pe Nicușor pentru că el avea nevoie de sprijin. Și nu de asta s-au repezit, suspect, să trîmbițeze în media respectiva întîlnire. Ci pentru că știau că e programat să cîștige și doreau doar să îndulcească hapul ascensiunii USR/PLUS, partid cu care Dan se identifică infinit mai mult decît cu PNL.
Iohannis și Orban nu l-au propulsat pe Dan, ci s-au plasat, șmecherește și public, în tabăra învingătorului știut deja.

Bătălia PNL-USR/PLUS va continua, ba chiar se va înteți pînă la parlamentare, unde ar fi de așteptat ca Barna și Cioloș să scoată un scor mai bun decît în 2016.

Dar, la fel ca acum, voturile atrase de USR/PLUS vor rămîne în ”incinta” dreptei, contribuind la izolarea PSD, care sub măreața conducere a lui Ciolacu va continua să refuze atragerea voturilor pierdute de guvernarea de dreapta și pare resemnat de pe acum cu șederea mult și bine în opoziție. Ba chiar, dacă ne amintim platforma cu care Ciolacu a cîștigat la congres, PSD începe să o ia și el pe aceeași potecă a supunerii totale față de capitalul occidental.
O fi bine, o fi rău? Numai istoria va da un răspuns, cîndva.

USR PLUS și PNL au deja angajamentele făcute și semnate în privința unei alianțe în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), declară la RFI Claudiu Năsui, copreședintele USR PLUS București.

Claudiu Năsui spune că USR PLUS va colabora cu PNL în CGMB: ”Cu PNL, absolut. Avem deja angajamentele făcute și semnate. Cu PMP, aș spune că depinde foarte mult de ei. În prezent, de exemplu, din cei 14 consilieri PMP, zece sunt membri în Consiliile de Administrație ale companiilor municipale, pe care noi intenționăm să le desființăm. Deci trebuie văzut și cu ei, în măsura în care vor fi compatibili cu propunerile noastre și cu proiectele noastre. Nu spunem un nu ferm, dar trebuie văzută compatibilitatea la nivelul Consiliului General”.

Copreședintele USR PLUS București precizează că PMP nu va primi un cec în alb: ”Nu pot să primească un cec în alb, nu pot să aibă susținerea noastră, decât bazată pe proiecte foarte punctuale și cred că lucrul acesta ar trebui spus foarte clar și să facem un fel de transparență a votului în CGMB, exact pe modelul din Parlament, ca să vadă și românii cine cum votează”.

Candidatul PSD la funcţia de primar al municipiului Botoşani, Cosmin Andrei, a câştigat alegerile locale de duminică, potrivit rezultatelor parţiale făcute publice luni de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Cosmin Andrei a fost votat de 10.798 de alegători, având 33 de voturi mai mult decât candidatul PNL, primarul în exerciţiu, Cătălin Flutur, care a fost susţinut de 10.765 de votanţi.

„E o victorie foarte importantă, chiar dacă a fost obţinută la limită, pentru că botoşănenii au alte aşteptări şi pentru că Botoşaniul merită o altă abordare în ceea ce priveşte nevoile de dezvoltare şi nu numai. Era nevoie de o altă viziune la Botoşani şi mă bucur că acest lucru s-a întâmplat şi promit botoşănenilor că nu îi vor dezamăgi, chiar dacă m-au votat sau nu”, a declarat, pentru AGERPRES, Cosmin Andrei.

Preşedintele organizaţiei judeţene Botoşani PSD, senatorul Doina Federovici, a obţinut, duminică, o victorie categorică la alegerile locale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Botoşani.

Potrivit datelor Autorităţii Electorală Permanentă, după prelucrarea proceselor verbale din 426 din totalul celor 427 de secţii de votare din judeţ, Federovici s-a impus în faţa principalului său contracandidat, senatorul Costel Şoptică, care este şi preşedinte al filialei teritoriale a Partidului Naţional Liberal (PNL), la o diferenţă de aproximativ 15.000 de voturi.

Candidatul PNL la Primăria Mangalia, Cristian Radu, se află pe primul loc după centralizarea parţială a 81% din voturi, cu 44% (6.056 voturi), iar independentul Mohammad Murad, susţinut de PSD şi PMP, are un scor de 35,6% (4.903 voturi), conform BEC.

În municipiul Mangalia, prezenţa la urne a fost de 50,55%, fiind înregistraţi 16.992 alegători care şi-au exercitat dreptul de vot.

Partidul Social Democrat a câștigat cele mai multe voturi pentru Consiliul General al Municipiului București – 32,39%, fiind urmat de Alianța USR-PLUS, care a obținut un scor de 26,87%, arată datele provizorii după numărarea a 95% dintre voturile exprimate duminică.

Potrivit acestor date provizorii, Partidul Național Liberal a obținut 19,37%, iar PMP 7,83%

Romeo Dunca este noul președinte la Consiliului Județean Caraș-Severin, conform numărătorii paralele a partidelor, scrie Express de Banat.

Social-democratul Silviu Hurduzeu și-a recunoscut înfrângerea. „S-a încheiat o competiție electorală solicitantă, iar mulțumirile mele se îndreaptă către toți cei care s-au prezentat la vot și celor care, într-un număr atât de mare, mi-au acordat încrederea. Rezultatele au dat un câștigător și nu pot decât să îl felicit pe contracandidatul meu, Romeo Dunca și să îi urez succes la conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin”, postează pe Facebook, președintele PSD Caraș-Severin.

Primarul comunei Sadova, Eugen Safta (PMP), care a câştigat un nou mandat, a decedat în noaptea de duminică spre luni, la puţin timp după ce a aflat rezultatul alegerilor.

Potrivit unor surse medicale, edilul a suferit un infarct şi nu a răspuns manevrelor de resuscitare, certificatul de deces fiind eliberat de către medicul de familie.

Eugen Safta câştigase un nou mandat de primar cu 44,98%, la o diferenţă de 127 de voturi faţă de principalul său contracandidat de la PNL.

Candidaţii social-democraţi au câştigat alegerile în municipiile Slatina şi Caracal, în oraşele Balş, Corabia, Piatra-Olt şi Potcoava, iar candidaţii PNL au câştigat funcţiile de primar în oraşele Scorniceşti şi Drăgăneşti-Olt, potrivit preşedintelui PSD Olt, Marius Oprescu.

Oprescu a anunţat că în urma numărătorii paralele a PSD a reieşit că la Slatina a fost reales Emil Moţ, la Caracal a fost ales Marian Doldurea, la Corabia a obţinut un nou mandat Iulică Oane, la Balş a fost ales Cătălin Rotea, la Piatra-Olt a fost ales Nicuşor Rada, iar la Potcoava a fost reales Manuel Enăchioaia.

La Scorniceşti a fost ales primar al oraşului Daniel Tudor (PNL) şi în oraşul Drăgăneşti-Olt a fost ales primar Tudorică Marian (PNL), a mai reieşit din datele centralizate de social-democraţi.

Primarul Galaţiului şi preşedintele Consiliului Judeţean, social-democraţii Ionuţ Pucheanu şi Costel Fotea, au fost realeşi cu peste 50% din voturi, conform numărătorii paralele a PSD.

„Conform numărătorii paralele, pot să vă anunţ că Ionuţ Pucheanu şi Costel Fotea sunt câştigători ai acestor alegeri cu un scor de peste 50%. Felicitări celor doi colegi ai mei pentru că au câştigat încrederea gălăţenilor şi sunt convins că ceea ce aşteaptă gălăţenii de la ei sunt lucruri care se vor face încă din zilele următoare”, a declarat preşedintele PSD Galaţi, europarlamentarul Dan Nica.

Ionuţ Pucheanu a declarat presei că rezultatul său este de 56-57%, procentaj care reflectă că şi-a ţinut promisiunile făcute în urmă cu patru ani, când a câştigat alegerile cu doar 24%.

„Este o bucurie mare. Au fost emoţii ca la orice competiţie. Scorul acesta de peste 50% îmi arată că promisiunea făcută în 2016, când am câştigat cu 24%, aceea de a face tot ce-mi stă în putinţă spre a convinge cât mai mulţi cetăţeni că şi la Galaţi lucrurile pot merge într-o direcţie corectă şi că pot fi primarul tuturor gălăţenilor… Am ajuns după patru ani, alături de echipa pe care am coordonat-o, să scoatem un scor pe care competitorii mei îl credeau neverosimil până acum câteva ore. Acest scor mă obligă şi mai mult faţă de 2016, pentru că am mai mult de o jumătate dintre gălăţeni care mi-au acordat încrederea şi pe care sunt obligat să nu-i dezamăgesc. Le fac o promisiune, deşi rar fac promisiuni: următorii patru ani nu vor fi cu nimic mai prejos decât cei patru pe care deja i-am parcurs împreună”, a spus Pucheanu.

La rândul lui, Costel Fotea a afirmat că scorul obţinut de el la aceste alegeri, 51-52%, îl onorează, dar îl şi obligă.

Partidul Social Democrat (PSD) a câştigat primăriile municipiilor Buzău şi Râmnicu Sărat, ale oraşelor Pogoanele, Nehoiu şi Pătârlagele, precum şi peste 60 de primării din mediul rural, afirmă reprezentanţii organizaţiei judeţene, în baza numărătorii paralele efectuată de social-democraţi.

„Am câştigat alegerile în judeţul Buzău. Domnul Constantin Toma a câştigat cu peste 74% Primăria municipiului Buzău, am câştigat şi municipiul Râmnicu Sărat, precum şi cele trei oraşe, Pogoanele, Nehoiu şi Pătârlagele. De asemenea, am câştigat marea majoritate a comunelor din judeţ, aproape 67, conform numărătorii noastre paralele”, a declarat, pentru AGERPRES, secretarul executiv al organizaţiei judeţene PSD Buzău, Romeo Lungu.