Categorie: Agricultura

Profesorul Adrian Peticilă de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti a declarat duminică, la Buzău, la protestul pentru susţinerea cercetătorului Costel Vânătoru, demis de la conducerea Băncii de Gene, că se aştepta la piedici în calea proiectului, însă nu ”la o asemenea mişcare”, transmite news.ro.

”Mă aşteptam să ne suflecăm mânecile şi să ne apucăm de treabă. Din păcate, avem nevoie de sustinerea oamenilor, avem nevoie de Banca de Gene. Unii zic că avem bancă de gene la Suceava, dar acolo e un depozit, cu tot respectul pentru oamenii de acolo.  O bancă de gene e afiliată la băncile europene, serveste intereselor naţionale.  Mă aşteptam la piedici, dar nu la o asemenea mişcare. Tot respectul pentru directorul de la AFIR, dar la Banca de Gene avem nevoie de specialisti, ţara are nevoie de această bancă de gene. Ne conduc orgoliile si mai puţin lucrurile practice. Politicul ar trebui sa susţină aceste lucruri care sunt pentru siguranţa şi valoarea noastră naţionalăî. Suntem indignaţi. Există sustinere din mediul academic pentru domnul Vînătoru.  Producem studenţi care aştaptă să  vină să lucreze în ţară, în domeniul horticulturii, iar Buzăul e pe primul loc din punctul acesta de vedere”, a declarat profesor Adrian Peticilă.Circa o mie de buzoieni au protestat duminică faţă de demiterea cercetătorului Costel Vînătoru de la Banca de Gene şi aducerea în fruntea instituţiei a directorului AFIR, Adrian Chesnoiu, de profesie jurist, care recunoaşte că nu are competenţele necesare.

La mitingul de la Buzău la care participă peste 1000 de persoane nu ia parte şi cercetătorul Costel Vânătoru, demis de ministrul Agriculturii, deşi el a lucrat la proiectul privind înfiinţarea acestei instituţii iar prin efoturturile sale s-au aclimatizat şi păstrat circa 10 mii de soiuri  de seminţe de plante. Costel Vînătoru a precizat duminică faptul că el a cerut să nu se organizeze un astfel de protest, însă le mulţumeşte oamenilor care îl susţin, reiterând ideea că banca de gene este un proiect naţional, nu unul politic.”Sunt preot, abia am iesit de la slujba de duminică. Nu particip pentru că nu am organizat eu protestul. Eu am cerut să nu se organizeze. Nu pot să comentez decizia luată. Le mulţumesc tuturor celor care susţin proiectul, nu e proiectul meu, e un proiect de ţară.  Nu ar trebui ca politicul să se apropie de acest proiect. Noi în cercetare nu lucrăm pentru partide, nu producem seminţe sau răsaduri pentru partide ci pentru ţară. Ne gândim la pâinea cea de toate zilele necesară poporului român. Toate partidele trebuie să susţină acest proiect, e de importanţă ştiinţifică, păstrează seminţele noastre, româneşti, în conditii de siguranţă pe termen mediu şi lung”, a declarat Vânătoru, la Antena 3.Circa 1000 de buzoieni participă duminică la un protest prin care vor să şi arate susţinerea pentru cercetătorul Costel Vânătoru, considerat părintele Băncii de Gene de la Buzău.Protestatarii au pancarte cu mesaje prin care îl susţin pe cercetătorul Costel Vânătoru şi prin care cer să se revină asupra deciziei ministrului Agriculturii de a-l demite.”Banca noastră-i o comoară, nu o condamnaţi să moară!”, ”Ruşine să vă fie”, ”Nu ne otrăviţi copiii”, sunt doar câteva dintre mesajele pe care le au buzoienii la protestul de susţinere pentru cercetătorul Costel Vânătoru. În mesajul de deschidere a protestului, primarul Buzăului, Constantin Toma, a atras atenţia că în acest moment doar 5 la sută din legumele şi fructele de pe piaţa românească provin din sămânţă românească iar asta nu face bine sănătăţii poporului. ”Sunt convins ca domnii Iohannis, Orban şi ministrul Agriculturii vor reveni asupra deciziei, pentru că asta nu e o Românie normală. Joi noapte, ca hoţii, l-au demis şi au trimis o un jurist să omoare această idee de salvare a agriculturii romîneşti”, a spus Toma.

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a declarat, sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Iaşi, că există un risc biologic mare în Portul Midia, din cauza cadavrelor intrate în putrefacţie pe nava care s-a răsturnat la sfârşitul lunii noiembrie, transmite Agerpres.

„Am avut nenumărate şedinţe de guvern pe această temă. Situaţia este complexă, critică şi ştiu că ministrul de Interne cu toţi miniştrii de resort implicaţi lucrează pentru găsirea unei soluţii. Este un risc biologic pe care l-am semnalat de la început, pentru că este evident, corpurile care sunt în putrefacţie şi sub apă, în regim anaerob, sunt un risc biologic mare”, a răspuns jurnaliştilor ministrul Sănătăţii Victor Costache.

Prezent la conferinţa de presă, ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, liderul filialei ieşene a PNL, a declarat că „în momentul acesta e o chestiune ce ţine mai mult de birocraţie între Ministerul Transporturilor şi armator”.

„Cred că acea navă urma să fie arestată, dacă nu a fost deja, şi apoi nota de plată să fie transmisă către ei. Norocul nostru pe subiectul ăsta e atâta timp cât condiţiile meteo de afară nu au încurajat să avem o catastrofă biologică mai mare decât este astăzi”, a spus ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.

Nava Queen Hind, încărcată cu peste 14.600 de oi, s-a răsturnat pe 24 noiembrie, la plecarea din Portul Midia, scufundându-se parţial. Echipajul format din 22 de marinari sirieni a fost salvat, însă numai 254 dintre ovine au putut fi scoase vii de pe vas în zilele de după naufragiu. 

Directorul Băncii Naţionale de Gene, cercetătorul Costel Vânătoru, a fost demis vineri de Ministrul Agriculturii, Adrian Oros (foto). Directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Adrian Chesnoiu, a declarat vineri, la Buzău, unde a venit pentru a prelua atribuţiile de director al Băncii de Gene, după demiterea cercetătorului Costel Vânătoru, că în acest moment activitatea instituţiei este practic blocată. el a precizat că este jurisc, că nu are nicio competenţă pe genetică li că în niciun caz nu ar putea coordona activitatea lui Vânătoru. ”Nu m-aş putea compara vreodată – nici măcar în gândul meu – cu un reputat cercetător al ţării: domnul Vânătoru”, a declarat el conform News.ro.

”Este un proiect pentru ţară, un proiect naţional, nu unul politic. Am fost demis. Dumnezeu le aranjeaza cum ştie el. Voi continua să fac Cerectare”, a declarat Vânătoru pentru News.ro.

În locul său, la conducerea Băncii de Gene a fost numit temporar directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Adrian Chesnoiu.

Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a ales vineri noii membri provizorii ai Directoratului companiei de stat şi l-a numit pe Cătălin Niţu pe postul de director general al operatorului sistemului energetic naţional, potrivit unui raport al companiei remis Bursei de Valori Bucureşti, scrie Ziarul Financiar.

Directoratul ales de CS al Transelectrica este format din: Cătălin Niţu, Ionuţ-Bogdan Grecia, Adrian Moise, Ioan Folescu şi Andreea-Mihaela Miu.

Directorul general Cătălin Niţu este membru al Biroului Politic al PNL Sector 3.

La rândul său, Ioan Folescu (foto) este fost director general al Electrica, care a fost anchetat de DNA începând cu 2017 pentru luare de mită. Parchetul anticorupţie a clasat dosarul în 2018 din lipsă de probe. Împotriva acestuia şi a altor foşti administratori şi directori, Electrica a formulat în data de 27 noiembrie 2019 cereri de chemare în judecată pentru prejudicii aduse companiei în perioada 1 ianuarie 2013 – 30 iunie 2014. Cuantumul pretenţiilor este de 235.609.455 lei, suma nefiind actualizată cu inflaţia.

Dan Vilceanu (n.red- liderul PNL Gorj) a recunoscut aseara, la Tele 3 (n.red-post tv din Gorj), că Răzvan Alex Ionescu, un nutritionist, membru MISA, care conduce un SRL pe turism, cu un singur angajat, si care n-are absolut nicio legatura cu mineritul si energia, a fost propus de el ca membru in Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, a scris pe facebook jurnalistul gorjean Narcis Daju.

CITIȚI ȘI: Liberalii ocupă CE Oltenia cu MISA, ”groparul” RAAN și oameni de casă fără legătură cu domeniul energetic

Ca sa faci asta nu ajunge sa fii ticalos, sau drogat.Ca sa-i faci asta unei companii pe care ai supt-o tu, Vilcene, si continui s-o sugi de zeci de milioane de euro, trebuie sa fii si ticalos, si drogat. Ca de obicei, asa cum PNL-ul n-a zis aproape nimic cat timp PSD-ul a distrus CEO, acum a venit randul lui Weber, Cosmin Popescu si Carciumaru să tacă despre nenorocirile pe care a inceput, deja, sa le faca Vilceanu. Cat despre mortii din PNL, care mi se plang si mie si altora că Vilceanu nu-i consulta in absolut nimic, mai e de zis doar că bine le face! Căci cum sa consulti niste morti, care il accepta pe unu ca Vilceanu presedinte???, a mai afirmat Daju.

Familia lui Vîlceanu a avut afaceri grase cu CE Oltenia.

CITIȚI ȘI: Lider PNL, 63 de miliarde lei vechi din contracte cu CE Oltenia

Acționarii Romgaz au aprobat achiziționarea de servicii juridice pentru reprezentarea companiei într-un posibil litigiu cu asocierea DuroFelguera și Romelectro, constructorii centralei Iernut. Aceste firme nu au respectat graficul de realizare a centralei, iar Romgaz, în calitate de beneficiar al lucrării, ar putea ajunge în situația de a pierde bani. Constructorii cer mai mulțu bani, pe motiv că ar fi crescut costurile în urma majorării prin OUG 114/2018 a salariului minim în construcții, transmite Hotnews.

Reamintim că Romgaz are în curs de execuție o investiție pentru realizarea unei centrale de 430 MW cu ciclu combinat cu turbine pe gaz la Iernut, al cărei contract de execuție este unul de tip „la cheie”. Contractul a fost încheiat pe 31 octombrie 2016, între Romgaz și consorțiul format din Duro Felguera și Romelectro. Termenul limită de realizare a investiției este 30 iunie 2020, însă există întârzieri. Încă de la început contractul a fost controversat. HotNews.ro a arătat la momentul semnării că Duro Felguera era investigată în Spania într-un caz de corupție, care se întindea până în Venezuela. Romelectro este o companie abonată la contractele mari cu societăți energetice de stat.

Surse apropiate situației au declarat pentru FLUX 24 că reprezentanții ROMGAZ au informat Ambasada Regatului Spaniei pentru a face demersurile necesare pentru respectarea obligațiilor din partea companiei iberice Duro Felguera.

Investiția este cuprinsă în Planul Național de Investiții și beneficiază de finanțare nerambursabilă iar, conform prevederilor contractului de finanțare și legislației în vigoare, investiția trebuie finalizată și pusă în funcțiune până la data de 30 iunie 2020.

Termenul limită impus de contract nu poate depăși 30 iunie 2020, sub sancțiunea rezoluțiunii contractului și restituirii finanțării.

Polonia, Ungaria şi Republica Cehă au emis obiecţii cu privire la proiectul de document pe tema pactului ecologic european, ce va fi supus aprobării liderilor europeni la summitul de joi şi vineri, aceste trei ţări susţinând că economiile lor nu pot atinge obiectivul neutralităţii climatice până în anul 2050 în lipsa unui sprijin financiar, relatează agenţia Reuters.

România nu are nici o poziție deocamdată.

Cele trei ţări, plus Slovacia, au blocat anterior planul Uniunii Europene care stabileşte atingerea în anul 2050 a obiectivului ”zero emisii de carbon cu efect de seră”, argumentând că economiile lor nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de realizarea acestui obiectiv.

Liderii europeni se reunesc joi şi vineri la Consiliul European de iarnă şi vor pleda din nou pentru acest obiectiv, enunţat şi în ”Pactul Ecologic” anunţat miercuri de Comisia Europeană.

Însă purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat miercuri: ”Dincolo de angajamentele existente pentru anul 2030, ne putem asuma altele doar pe baza unor calcule serioase, clare şi responsabile. Numai în acest mod putem lua decizii responsabile”.

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis a scris pe Twitter: ”Republica Cehă doreşte de asemenea să atingă neutralitatea emisiilor de carbon, dar nu vom reuşi fără energia nucleară. UE trebuie să recunoască energia nucleară ca sursă lipsită de emisii. Mai mult, costul neutralităţii emisiilor de carbon va fi uriaş”.

Un document pregătit de guvernul ceh şi consultat de Reuters înaintea summitului european cuprinde solicitarea revizuirii proiectului de decizie propus liderilor europeni, inclusiv prin menţionarea posibilităţii ca centralele atomo-electrice să poată fi cofinanţate cu fonduri europene pentru a se reduce astfel emisiile de CO2.

La rândul său, un oficial polonez a declarat: ”Din punctul nostru de vedere, ultimul proiect de concluzii cu decizia de la summit asupra chestiunii climatice încă necesită discuţii”. Acesta a precizat că Polonia doreşte în special garanţii mai precise privind o finanţare generoasă înainte de a se angaja în favoarea neutralităţii climatice până în anul 2050.

Însă, până în prezent, răspunsul noii Comisii Europene faţă de solicitările de sprijin financiar formulate de aceste ţări a fost doar ”Fondul de Tranziţie”, a cărui finanţare depinde de negocierile privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 şi de alocările pentru politica de coeziune. O posibilă sumă vehiculată în prezent pentru acest fond este de cel puţin 35 de miliarde de euro, plus finanţări suplimentare din alte surse, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii.

Obiectivul ”Fondului de Tranziţie” este să ajute regiunile europene dependente de combustibilii fosili să-şi finanţeze tranziţia către industrii şi surse de energie curate şi să formeze lucrătorii din industriile evoluate tehnologic.