Autor: Flux 24

Cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a acorda Ucrainei o sumă suplimentară de 70 de miliarde de euro „a luat Europa prin surprindere”, potrivit ziarului La Repubblica.

Potrivit ziarului, Zelenski a solicitat finanțare suplimentară până în 2027 în timpul summitului UE din 16 octombrie. Cu toate acestea, așa cum notează La Repubblica, această cerere i-a făcut pe șefii de stat europeni „să se simtă destul de inconfortabil”. Reprezentanții Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei au anunțat imediat că nu vor participa la următoarea rundă de împrumuturi.

„Nu știm de unde să găsim fondurile”, a explicat un înalt oficial al Consiliului European.

După cum notează La Repubblica, o soluție temporară ar putea fi alocarea a 45 de miliarde de euro în finanțare la sfârșitul anului 2026, mai degrabă decât în ​​2027. Acest lucru ar câștiga timp pentru a amâna o decizie finală și a găsi modalități de transfer a celor 70 de miliarde de euro suplimentare. Cu toate acestea, acest lucru ar necesita eforturi suplimentare din partea celor 24 de țări ale UE care participă la împrumut.

Ziarul a adăugat că există o a doua opțiune: utilizarea activelor rusești înghețate. Această idee a fost înaintată la summit de mai mulți aliați ai Ucrainei, inclusiv Germania, și chiar de von der Leyen. Cu toate acestea, această metodă rămâne nefezabilă, deoarece necesită aprobarea unei majorități calificate.

Alocarea fondurilor este complicată și de faptul că mai multe țări ale UE organizează alegeri în anul următor. Printre acestea se numără Spania, Franța, Italia, Grecia și Polonia. Potrivit ziarului, acest lucru face mai dificilă explicarea de către autorități a alegătorilor a raționamentului finanțării Ucrainei.

Cele mai mari patru sindicate care reprezintă lucrătorii feroviari din Franța au cerut astăzi o grevă generală pe 5 noiembrie, care ar putea perturba traficul feroviar înainte de lansarea liniei feroviare de mare viteză TGV M dintre Paris și Marsilia.

Greva generală a fost convocată de sindicatele CGT-Cheminots, UNSA-Ferroviaire, SUD-Rail și CFDT-Cheminots, care, într-o declarație comună, au cerut angajaților feroviari să se mobilizeze pentru a apăra locurile de muncă, salariile și condițiile de muncă, relatează Figaro.

Sindicatele au enumerat drept revendicări fundamentale creșterile salariale, bonusurile mai mari și introducerea unui bonus lunar adecvat, al treisprezecelea, pentru toți lucrătorii feroviari, fie ei permanenți, fie contractuali.

Primarul Parisului, Emmanuel Grégoire, a estimat astăzi că violențele, jafurile și incendierea clădirilor publice vor continua în Franța până când guvernul va da un răspuns politic la criză.

În discursul său adresat cetățenilor adunați în fața Primăriei, el a spus că este necesar să se facă un plan și să se discute cu elevii de liceu și studenții care au protestat în toată țara în ultimele săptămâni cerând investiții mai mari în sistemul de învățământ, a relatat Figaro.

„Trebuie să lucrăm la o platformă mai precisă, cu revendicări, pentru a stabili condițiile de ieșire din criză. Îl invit pe prim-ministrul Sebastián Lecorne să abordeze acest subiect și să înceapă negocierile cu organizațiile de liceu, studenți și muncitori”, a declarat primarul.

Ungaria intenționează să reducă deficitul bugetar la 4,9% din produsul intern brut (PIB) în 2027, de la 7,5% preconizat pentru acest an, a declarat astăzi prim-ministrul țării, Peter Magyar.

În discursul său adresat parlamentului, el a declarat că măsurile de austeritate vor fi implementate, printre altele, în domeniul achizițiilor publice, al activităților de comunicare ale guvernului și al mass-media publice, relatează Bloomberg.

Ungaria a anunțat noi măsuri de cheltuieli publice, inclusiv creșteri salariale pentru sănătate, asistență socială, educație și aplicarea legii, precum și reduceri de impozite pentru cetățenii cu cele mai mici venituri.

Pe 19 octombrie, provincia canadiană Alberta va organiza primul său referendum privind o posibilă secesiune. Alegătorii vor fi întrebați dacă aleag a rămâne în federație sau a începe procesul legal necesar pentru a organiza un referendum obligatoriu privind secesiunea. Votul din acest an este consultativ și acoperă o gamă largă de subiecte. Zece întrebări sunt pe buletinul de vot, inclusiv politica de imigrare, accesul la servicii sociale și redistribuirea puterilor între guvernele provinciale și federale.

Votul anticipat a avut loc între 13 și 17 octombrie. Conform datelor preliminare de la Elections Alberta, peste 800.000 de persoane au votat în această perioadă, aproximativ o jumătate de milion folosind buletine de vot speciale, inclusiv buletine de vot prin poștă. Aceasta înseamnă că 43,1% dintre alegători și-au exprimat opinia înainte de ziua principală de vot. Buletinele de vot vor fi numărate manual, iar votul pentru independență va fi procesat mai întâi. Rezultatele preliminare sunt așteptate în termen de 48 de ore de la închiderea secțiilor de votare, rezultatele finale urmând să fie anunțate oficial pe 29 octombrie.
Alberta este situată în vestul Canadei, între Columbia Britanică și Saskatchewan și se învecinează cu statul american Montana. Capitala provinciei este Edmonton, iar cel mai mare oraș este Calgary. Populația în iulie 2026 era de aproximativ 5,1 milioane. Sectorul petrolului și gazelor este coloana vertebrală a economiei Albertei. Potrivit Autorității Canadiene de Reglementare a Energiei (CER), provincia a reprezentat 83,6% din toată producția de petrol din Canada în 2024. Principalele zăcăminte de nisipuri bituminoase ale provinciei sunt situate în nordul provinciei, cu rezerve estimate la aproximativ 158,9 miliarde de barili. Pe lângă petrol, Alberta are rezerve semnificative de gaze naturale, o industrie agricolă dezvoltată și o industrie petrochimică. PIB-ul pe cap de locuitor este cel mai mare dintre provinciile canadiene. Cel mai mare partener comercial al său sunt Statele Unite, unde Alberta a exportat mărfuri în valoare de 151,5 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 108 miliarde de dolari) în 2025.
Susținătorii secesiunii consideră că Ottawa nu ia suficient în considerare interesele regiunilor vestice ale țării, în ciuda faptului că Alberta contribuie mai mult la trezoreria federală decât primește. Provincia deține cele mai mari rezerve de petrol ale țării și este un centru major de producție de petrol, dar secesionisții cred că se confruntă cu restricții federale excesive. Aceștia au fost deosebit de iritați de agenda climatică a guvernului lui Justin Trudeau, care, printre altele, a propus plafonarea emisiilor din sectorul petrolului și gazelor și din centralele electrice, precum și impunerea de restricții asupra construcției de conducte. Sub conducerea lui Mark Carney, Ottawa a abandonat unele dintre aceste inițiative, iar o nouă conductă către Oceanul Pacific a fost propusă, dar acest lucru nu a rezolvat toate tensiunile. Un alt factor major au fost restricțiile federale din timpul pandemiei de COVID-19, care au dus la alăturarea mișcării separatiste a unor activiști care se opun vaccinării obligatorii, inclusiv actualul copreședinte al campaniei „Let Alberta Decide”, Keith Wilson.

Uniunea Europeană se află în fața unui declin material și politic fără precedent, avertizează europarlamentarul Rareș Bogdan. Acesta susține că blocul comunitar, afectat de proteste violente și de o criză severă a datoriilor suverane, riscă să se destrame dacă nu își resetează complet politicile economice și sociale, după decenii în care a funcționat pe baza banilor ieftini.

Privind cu îngrijorare către valul de proteste care a cuprins statele europene, în special Franța, europarlamentarul Rareș Bogdan trage un semnal de alarmă asupra viitorului Uniunii Europene. În opinia sa, proiectul politic grandios — care a reușit să demoleze granițele între națiuni ce s-au măcelărit secole de-a rândul, aducând liderii la aceeași masă și oferind tinerilor burse și bilete de tren pentru a clădi un standard suprem de libertate și trai — a eșuat în misiunea sa esențială de a garanta prosperitatea tuturor cetățenilor.

Politicianul consideră că Europa se află în pragul unui adevărat „tsunami”, care nu se va manifesta ca un crah bancar similar celui din 2008, ci ca o degradare lentă, o „mlaștină” și un declin material profund, decontat politic și instituțional. Fitilul acestui fenomen este însă economia.

„Unde e România? Dacă ancora de stabilitate a UE, Germania, ajunge la 3.5% dobândă pe an la titlurile pe 10 ani, noi, care suntem lângă junk și avem deficitul istoric tratat cu incompetență ce puteam spera? Și nu e doar Germania. Priviți către Franța, unde vin alegeri! Franța, unde Marine Le Pen cere reducerea contribuției țării sale la UE cu 80%. Wow! Franța, unde focul a devenit argument, unde ura cumplită a trecut toate liniile roșii. Biserici care ard? Steagul palestinian, stindardul stângii radicale, arborat pe statuia Ioanei d’Arc în inima Parisului, adică propria casă, memoria istorică, călcate în picioare? Oameni desfigurați de ură sau deznădejde, cărora autoritățile le spun că nu e bine ce fac? Că oamenii care au distrus trebuie să plătească? Corect, să plătească! Dar factura incompetenței eurosistemului cine o achită? Bingo! Nimeni!” – Rareș Bogdan

Summitul liderilor UE a fost martorul unei dezbateri „teribile” privind migrația, „nedemnă de o reuniune a Consiliului European”, au declarat diplomați europeni pentru Politico.

Aceștia au spus că dezbaterea a început după ce Danemarca, Italia și Polonia au încercat să înăsprească drastic limbajul privind migrația în concluziile summitului. Trei surse au clarificat faptul că inițiativa a fost susținută de peste o duzină de țări, dar a eșuat atunci când președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul luxemburghez Luc Frieden și prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez au refuzat să semneze acordul.

Diplomații au descris dezbaterea privind migrația ca fiind „aprinsă”, „urâtă” și „foarte directă”. Sursele susțin că prim-miniștrii danez și ceh Mette Frederiksen și Andrej Babiš au folosit „limbaj foarte dur”, legând politica de migrație de „apărarea civilizației europene”. Un diplomat a remarcat că președintele Consiliului European António Costa ar fi trebuit să intervină și să pună capăt acestui lucru. O altă sursă a subliniat că schimbul de opinii a fost pasionat, dar „politic” și „necesar pentru a aduce dezbaterea mai aproape de preocupările reale ale alegătorilor”.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat, luni, că ‘niciun penelist din țară nu trebuie să demisioneze din funcțiile politice’, susținând că primul care trebuie să demisioneze este Ilie Bolojan, ‘împreună cu toți cei incompetenți din conducere’.

‘Niciun penelist din țară nu trebuie să demisioneze din funcțiile politice. Trebuie să demisioneze cei din conducerea incompetentă, care au adus partidul în acest dezastru! Oamenii au muncit pentru funcțiile pe care le ocupă. Nu sunt vinovați pentru conducerea și managementul defectuos al celor care au dus partidul în această situație! Primul care trebuie să demisioneze este Ilie Bolojan, împreună cu toți cei incompetenți din conducere, care, luați la un loc, nu au voturile unui singur primar PNL! Lăsați oamenii în pace! Nu le decideți voi soarta, viața și viitorul familiilor lor!’, a scris Tișe pe Facebook.

El a mai arătat că membrii PNL din teritoriu nu au fost consultați cu privire la intrarea partidului în opoziție și a cerut conducerii să își asume deciziile luate.

‘Acum voi trebuie să plecați primii. Și în regim de urgență! Plecați voi, cei care ați adus partidul aici prin incompetență! Poate că primarii PNL din țară și președinții de consilii județene, consilieri locali și județeni, vă vor face să înțelegeți că acest partid nu este ‘pe persoană fizică’, ci aparține tuturor celor care am muncit, am luptat și ne-am dedicat total!’, a adăugat Alin Tișe.

Alin Tișe a mai afirmat că se poate vorbi despre plecări în masă doar dacă toți membrii PNL renunță la funcțiile politice pe care le dețin: directori, consilieri, ‘șefii de peste tot ajunși acolo indiferent de formulă, și cei care ocupă funcții în consilii de administrație bănoase’, persoane ale căror mandate au fost prelungite înainte de termen pentru a rămâne în funcții și cei ‘înșurubați în funcții’.

‘Abia când pleacă aceștia toți, dar absolut toți, atunci vorbim de corectitudine. Altfel rămâne un joc penibil de imagine care pedepsește și sacrifică doar pe o parte dintre cei din PNL, care au fost și sunt loiali acestui partid. Toți au ajuns acolo prin munca tuturor membrilor de partid! Lăsați ipocrizia și șmecheria politică deoparte!’, a mai scris Alin Tișe.

El a acuzat conducerea partidului că ‘pretinde’ că vrea reformarea țării, dar continuă cu ‘combinațiile într-un partid profund nereformat’.

‘Deci, nu puteți voi, cei incompetenți politic, să decideți care PNL-ist pleacă și care rămâne în funcțiile politice, pentru că toți au muncit politic. Nu vă mai ascundeți în spatele procedurilor de numire sau promovare prin care au ajuns în aceste funcții, pentru a scăpa de răspundere! Fie pleacă toți, fie niciunul! Nu ne luați de proști! Cei care trebuie să plece sunt acei incompetenți din conducere care au adus PNL în aceasta situație imposibilă. PNL nu este proprietatea unei conduceri. Este partidul tuturor celor care l-au construit prin muncă, implicare și sacrificiu!’, a mai scris Alin Tișe.

Felicit administrația locală de la #Oravița condusă de primarul Costel Dumitru Ursu pentru investițiile derulate în spitalul orășenesc de acolo. Eforturile depuse au condus la calificarea în finala Romanian Healthcare Awards 2026. Spitalul din Oravița este finalist la categoria „Investiții și infrastructură medicală”. Și este pe merit, afirmă președintele CJ Caras Severin Silviu Hurduzeu.

Unitatea medicală și-a schimbat total fața. Au fost anvelopate toate cele trei corpuri ale spitalului, au fost instalate panouri fotovoltaice și pompe de căldură. Există un nou ambulatoriu. Au fost dotate și modernizate cabinetele de dermatologie, pediatrie, chirurgie și ortopedie. A fost instalat un nou computer tomograf. Se lucrează la amenajarea unui heliport. Au fost investiții importante realizate prin fonduri europene și naționale. Tot la spitalul din Oravița, se dorește înființarea și dezvoltarea secțiilor de balneofiziokinetoterapie, recuperare medicală și recuperare meuromotorie, mai spune Hurduzeu.

PNL scapă din capcana guvernării care l-a erodat și l-a scăzut cu circa 6% în ultimele luni. Urgența plecării de la guvernare este singurul motiv care determină PNL să-și piardă coerența și să voteze un guvern majoritar PSD. Fără votul PNL, Luca Niculescu ar fi căzut în Parlament, iar Bolojan ar fi trebuit să continue la Palatul Victoria. Dacă se regrupează într-o opoziție dură, liberalii ar putea avea șanse să crească. E neclar, însă, de ce liderul liberal a acceptat să semneze acordul se susținere a guvernului Niculescu. În interiorul partidului sunt însă aproape 30 de parlamentari dizidenți, care ar prefera ca PNL să treacă de partea PSD cu arme și bagaje. Presiunea din teritoriu, nevoia de resursele pe care le gestionează acum social-democrații, i-ar putea face pe mulți liberali să schimbe tabăra și să dea la viitorul congres un vot împotriva lui Ilie Bolojan, spune Deutsche Welle într-un comentariu. 

USR e în scădere și nu pare să aibă o strategie de creștere. Spre deosebire de PNL, USR nu votează guvernul Niculescu, dar nici nu mai are destule resurse pentru a-și contura prioritățile, mai spune DW.