Autor: Flux 24

Situația de la centrala nucleară Cernavodă, oprită de România cu ambele unități, este prezentată acum ca un exemplu negativ de către noul premier maghiar, Peter Magyar, care laudă astfel, comparativ, eforturile Ungariei în criza energetică, transmite Profit.ro.

„În prezent, cele două turbine ale Centralei Nucleare de la Paks produc energie în condiții de siguranță. Între timp, mult discutata centrală nucleară din România a trebuit oprită complet”, spune Peter Magyar.

Și Ungaria apelează acum la scufundarea de barje pentru a încerca să crească debitul Dunării. „Munca la Paks se desfășoară într-un ritm intens. Este în curs amplasarea și fixarea primei barje. În curând va sosi și a doua barjă. Pe malul drept al Dunării, pregătirea terenului a fost finalizată, se desfășoară amenajarea drumurilor și a început acoperirea cu piatră, pe baza planurilor realizate de cei mai buni ingineri”, a afirmat Magyar.

Problemele recente cauzate de scăderea dramatică a debitului Dunării în zona Cernavodă nu sunt, conform jurnalistei Sanda Nicola, rezultatul unui „furt” de apă de către statele din amonte sau doar al secetei. O analiză detaliată a situației, prezentată de Nicola pe platforma TikTok, subliniază că acțiunile Austriei, Slovaciei și Ungariei au fost pe deplin legale, însă autoritățile române ar fi trebuit să anticipeze și să se pregătească pentru această evoluție.

Sanda Nicolae este soția lui Liviu Iolu, consilierul lui Dacian Cioloș.

Jurnalista Sanda Nicola a oferit o perspectivă diferită asupra crizei hidrologice care a afectat Cernavodă, subliniind că explicațiile bazate pe „furtul de apă” de către țările din amonte sau pe secetă nu acoperă întreaga realitate. Într-o intervenție publicată pe TikTok, Nicola, cu o vastă experiență în presă și un doctorat în științe geografice, a afirmat că abordarea sa se bazează pe „geografie, nu ideologie”, chiar dacă aceasta ar putea „enerva pe toată lumea”.

Pornind de la întrebarea publică dacă deciziile de la barajele din amonte au lăsat România fără apă la Cernavodă, Sanda Nicola a explicat că Austria, Slovacia (la barajul Gabčíkovo) și Ungaria (la centrala de la Paks) au acționat pentru a-și proteja propriile sisteme energetice și rezerve de apă. Aceste state au adoptat un regim de avarie, optimizând rezervele prin limitarea producției și eliberând către aval doar debitul minim ecologic, conform Convenției de la Sofia.

Deși aceste decizii au condus la o reducere a debitului Dunării care a ajuns în România, jurnalista a accentuat legalitatea acțiunilor:

„Acțiunile lor chiar ne-au redus din debit. Dar au fost 100% legale. Ei nu ne-au furat apa, ci s-au protejat pe ei înșiși.”

În acest context, Nicola a mutat responsabilitatea către autoritățile române, care ar fi trebuit să fie informate în timp real despre evoluția debitelor. Potrivit jurnalistei, protocoalele internaționale de coordonare ale Comisiei Dunării ar fi trebuit să asigure aceste informații esențiale.

„Iar prin protocoalele internaționale de coordonare ale Comisiei Dunării, autoritățile române ar fi trebuit să fi fost notificate în timp real și să știe exact, oră de oră, ce debit coboară spre noi. Acum, presupunând că ai noștri au știut ce vine, de ce erau deja colmatate canalele de aducțiune de la Cernavodă?” 
Sanda Nicola

Problema principală identificată de Sanda Nicola a fost lipsa dragajelor, care a dus la acumularea de mâl în canalele de aducțiune de la Cernavodă. Această colmatare face ca, în condiții de debit redus, pompele să riște să aspire nisip, punând în pericol funcționarea infrastructurii.

Concluzia jurnalistei este fermă: „Nu ne-a furat nimeni. Autoritățile au ignorat prognozele, au știut că Dunărea o să scadă dramatic și n-au fost pregătite.”

Să se dea Dunăre câte puțin, să ajungă la toată lumea! Da, numai că unora le trebuie mai mult decât altora, pentru că trăim într-o Europă dezvoltată neuniform din punctul de vedere al infrastructurii și al guvernanței. Dunărea trebuie administrată durabil și echitabil, spun convențiile internaționale. Ce te faci, însă, când apa scade natural, vecinii își protejează rezervele conform protocoalelor, iar ție, în România, nu-ți mai ajunge nivelul la priza de răcire a reactoarelor de la Cernavodă? Pentru că tu n-ai făcut dragajele la timp, iar canalele tale de aducțiune de la Cernavodă sunt pline de mâl. ”Geografie, nu ideologie” e o serie explicativă la care am lucrat in ultimele zile, încercând să repun în dezbatere câteva aspecte esențiale acoperite de discursul pervertit de punctaje de partid.

Căldura anormală și seceta din Europa au complicat rutele alternative de export ale Ucrainei, inclusiv Dunărea, avantajând Rusia, potrivit Newsweek. Publicația numește fenomenul meteorologic un „aliat neașteptat” pentru Rusia.

Din cauza nivelului scăzut al apei, Dunărea, utilizată de Ucraina pentru exporturile de cereale în urma atacurilor asupra porturilor de la Marea Neagră, a devenit parțial nenavigabilă. În România, nivelul mai scăzut al râului a afectat și producerea de energie electrică.

În iunie și iulie, Europa de Vest a înregistrat o căldură record, ducând la secetă și incendii de vegetație. Potrivit lui Copernicus, temperatura medie din regiune pe parcursul celor două luni a atins 21,62°C – mai mare decât recordul anterior stabilit în 2022. Între timp, umiditatea solului a fost semnificativ mai mică decât în ​​aceeași perioadă din 2022. Publicația notează că căldura extremă și seceta pun o presiune suplimentară asupra sistemelor de rezervă ale Ucrainei într-un moment în care porturile, infrastructura energetică și alte instalații din întreaga țară suferă daune.

Perturbările din porturile ucrainene de la Marea Neagră, creșterea tarifelor de transport feroviar de marfă și noile cote UE creează o „furtună perfectă” capabilă să dea o lovitură devastatoare industriei miniere și metalurgice a țării, a declarat Oleksandr Kalenkov, președintele Ukrmetallurgprom.

„Furtuna perfectă” este o expresie frazeologică folosită pentru a descrie o situație în care mai mulți factori nefavorabili se combină pentru a amplifica semnificativ impactul negativ.

Potrivit acestuia, imposibilitatea exporturilor maritime a lăsat industria confruntată cu o criză logistică. Rutele alternative nu pot compensa pierderea de capacitate. Companiile estimează că livrarea către portul Gdansk va costa 50-60 de dolari pe tonă.

„Acest nivel de cheltuieli face ca livrările prin porturile nord-europene să fie impracticabile din punct de vedere economic: niciun cost al minereului nu poate suporta această povară”, scrie Kalenkov.

Porturile dunărene nu funcționează din cauza nivelului scăzut al apei; după restaurare, acestea vor putea gestiona doar aproximativ 10% din volumele lor. Portul Constanța, potrivit lui Kalenkov, este supraîncărcat și este imposibil să se crească exporturile prin intermediul acestuia. În plus, Uzina Minieră și de Prelucrare Poltava funcționează la capacitate minimă, transportând produse către un depozit. Dacă situația nu se îmbunătățește în câteva săptămâni, uzina va intra în stare de inactivitate, a explicat șeful Ukrmetallurgprom. Uzina Minieră și de Prelucrare Sud a fost închisă în urmă cu câteva săptămâni, iar Uzina Minieră și de Prelucrare Ingulets este inactivă de mult timp, a adăugat el.

Pierderile la exportul de produse metalice ar putea depăși 50%. Situația este complicată și mai mult de o creștere cu 30% a tarifelor pentru Căile Ferate Ucrainene. „Luate împreună, acestea duc la o creștere cu 80-90% a costurilor numai în Ucraina”, a remarcat Kalenkov.

Industria este, de asemenea, afectată, a adăugat el, de costurile ridicate ale energiei electrice, de noile cote UE care intră în vigoare la 1 iulie, de creșterile tarifare și de blocada porturilor maritime. „Această combinație de factori creează un efect de «furtună perfectă», capabil să dea o lovitură devastatoare industriei miniere și metalurgice și economiei țării în ansamblu. Evitarea acestui scenariu negativ este posibilă doar prin acțiuni prompte și coordonate din partea guvernului și a partenerilor internaționali, în primul rând a Uniunii Europene”, a conchis Kalenkov.

Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat astăzi că medicii din Belgrad și Novi Sad nu doresc să lucreze în clinici ambulatorii din orașele mai mici din Serbia și că, din această cauză, va fi introdus un nou regulament prin care medicii care decid să lucreze la sate vor avea un salariu cu 15 până la 20% mai mare.

Președintele municipiului Paraćin, Vladimir Milićević, i-a spus lui Vučić, în timpul unui tur al lucrărilor de reconstrucție a drumului de pe Grza, lângă Paraćin, că problema este că nu există un ambulatoriu în acest loc, la care Vučić a răspuns că va adapta ambulatoriul, dar că problema mai mare este lipsa medicilor.

„De aceea vom introduce acum o modificare a regulamentului, astfel încât cei care merg la muncă la sate să aibă un salariu cu 15-20% mai mare. Așadar, să sperăm că cineva va accepta banii pentru care are nevoie, împreună cu toate celelalte cheltuieli plătite”, a spus Vučić.

Personal, consider că este o eroare decizia Președintelui Nicușor Dan de a cere reexaminarea legii privind construirea unor hidrocentrale după ce aceasta a fost declarată constituțională de CCR. Asta mai ales în contextul gravei crize energetice cu care se confruntă România azi. Știm că #USR a făcut tot posibilul să blocheze legea în Parlament și la Curtea Constituțională, dar, după decizia de la începutul anului din Consiliul Suprem de Apărare a Țării #CSAT, m-aș fi așteptat ca aceste proiecte de hidrocentrale să fie prioritizate, nicidecum sabotate. Dintre cele 7 proiecte blocate, pe noi ne interesează investiția Hidroelectrica de la Cerna – Belareca. Acolo ar urma să fie instalat un nou hidroagregat cu o putere instalată de 14,7 MW. Acesta ar urma să folosească apa de două ori: o dată prin uzinarea apelor din barajul Cornereva, a doua oară prin debuşarea în lacul Herculane, afirmă șeful CJ Caras Severin Silviu Hurduzeu.

Temerea efectelor asupra mediului este inutilă câtă vreme acolo există deja o centrală de suprafaţă, situată la piciorul barajului, echipată cu 2 turbine Francis, una de 2 MW, iar cea de-a doua de 5 MW. Atenție! Această investiție, nu e doar de producție, ci și de stocare. Punerea în funcțiune a amenajării ar conduce la suplimentarea capacității medii de producție de energie electrică cu 40,2 GWh/an. Mai mult, prin acumularea unui volum util de 7,11 milioane metri cubi de apă în barajul de la Cornereva, s-ar asigura capacitatea de stocare a aproximativ 4,15 GWh de electricitate. În contextul preluării UCM Reșița de către Hidroelectrica (soluție pe care am susținut-o activ), am discutat cu conducerea companiei energetice despre investiția de la Cornereva și am primit asigurări și că este viabilă economic, dar și că este utilă. De altfel, turbina urma să fie produsă la #Reșița. De aceea, dincolo de orice chestiune politică, apreciez că blocajul de acum este absolut nejustificat.Celelalte șase proiecte întârziate prin această decizie sunt: 1) Pașcani; 2) Răstolița; 3) Surduc–Siriu; 4) Livezeni–Bumbești; 5) Cornetu–Avrig; 6) Cerna–Motru–Tismana. Toate ar fi putut oferi comenzi suplimentare la Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice #UCMH Reșița, mai spune Hurduzeu.

Rata anuală a inflației a scăzut la 8,2 % în luna iulie, de la 10,42 % în iunie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar mărfurile alimentare cu 5,03%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Inflația anuală in Serbia a încetinit la 1,9% în iulie, scădere fiind cauzată în mare parte de prețurile mai mici la fructe și legume, datorită unei recolte noi excepțional de bune, potrivit datelor Institutului Republican de Statistică, publicate astăzi de Banca Națională a Serbiei.

Lunar, așa cum se menționează în anunț, prețurile de consum s-au redus în medie cu 0,2% în iulie, determinate de scăderea prețurilor la alimentele neprocesate, predominant legumele proaspete (-15,1%) și fructele proaspete (-6,7%).

Prețurile alimentelor procesate au crescut cu 0,4% în iulie față de iunie, înregistrându-se o creștere a prețurilor produselor din grâu și a băuturilor nealcoolice.

România a alocat în jur de 4,5 milioane de euro în ultimii doi ani și jumătate pentru construcția sau modernizarea de biserici în R. Moldova. Cei mai mulți bani au mers în nord și sud, unde Biserica Ortodoxă Română vrea să-și crească influența în dauna celei rusești, transmite Europa Liberă.

În centrul satului Aluatu, raionul Taraclia, lângă primărie și lângă școală, se ridică o biserică în stil ștefanian. Este singura parohie a Mitropoliei Basarabiei din cele 25 de sate ale acestui raion, în care doi din trei locuitori sunt de etnie bulgară.

Statul român a plătit anul trecut pentru noua biserică în jur de 500.000 de RON (1,9 milioane de lei) și a alocat în iulie anul acesta încă 250.000 de lei, pentru mobilier.

România a început să finanțeze mai intens construcția și modernizarea de biserici în R. Moldova începând cu 2024, după ani la rând în care implicarea Bisericii Ortodoxe Române dincolo de Prut a fost, mai degrabă, ștearsă.

Războiul din Ucraina a schimbat paradigma și la București, și la Chișinău. În contextul susținerii explicite a războiului de către Patriarhia Moscovei, unele biserici din R. Moldova subordonate canonic Rusiei au început să-și piardă din influență, în dauna Mitropoliei Basarabiei – afiliată Patriarhiei Române.

„Numărul celor care se identifică cu Mitropolia Basarabiei a crescut de la circa 12% în 2010 la circa 20-25% în prezent”, spune pentru Europa Liberă Tatiana Cojocari, cercetătoare și expertă în diplomație religioasă.

România a încercat să umple acest vid de încredere. „Este o formă de soft power, este un mesaj foarte clar. România le spune românilor de peste Prut: «Nu v-am uitat. Sunteți ai noștri»”, spune teologul român Paul Palencsar.

În 2023, România a adoptat o lege care stabilește că, în fiecare an, guvernul de la București alocă două milioane de euro pentru construcția sau modernizarea de biserici în R. Moldova. Banii ajung aici prin intermediul Patriarhiei Române.

Fondurile au început să vină din 2024 și, până în vara acestui an, în jur de 4,5 milioane de euro au fost deja virate, spune pentru Europa Liberă Secretariatul de Stat pentru Culte din România.

Cu acești bani, s-au construit sau se construiesc 16 biserici pe teritoriul Republicii Moldova. Alte nouă finanțări sunt pentru ridicarea unor chilii sau așezăminte sociale în lăcașuri de cult sau mănăstiri.

Aproape trei din zece antreprenori din industria HoReCa participanţi la un sondaj realizat de Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR) spun că există riscul să fie nevoiţi să îşi închidă afacerea în următoarele 12 luni, în timp ce aproape 79% intenţionează să reducă, să îngheţe sau să renunţe la investiţii, pe fondul scăderii numărului de clienţi şi al presiunii fiscale.

Potrivit „Indicelui de încredere în HoReCa 2026”, realizat pe un eşantion de 570 de antreprenori din industrie, doar 17,3% dintre respondenţi anticipează o creştere a afacerii în următoarele 12 luni, 11,5% se aşteaptă la o creştere uşoară şi 5,8% la una semnificativă.

În schimb, 26,9% estimează că afacerea lor va scădea, aceeaşi pondere anticipează stagnarea, iar 28,8% spun că există riscul să fie nevoiţi să îşi închidă afacerea. Cumulat, 82,6% dintre antreprenorii chestionaţi nu anticipează o creştere în următoarele 12 luni.

Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Național de Folclor „Munte, Munte, Brad Frumos” s-a încheiat în Baia de Aramă după trei zile în care cântecul și jocul popular au adunat la poalele muntelui numeroși iubitori ai folclorului.

Atmosfera specifică acestei zone, portul popular, cântecele și jocurile tradiționale au făcut ca și în acest an „Munte, Munte, Brad Frumos” să fie o adevărată sărbătoare a folclorului românesc.

Festivalul și-a desemnat cei 11 laureați ai ediției, iar Trofeul „Munte, Munte, Brad Frumos” a ajuns anul acesta în județul Gorj, fiind câștigat de Daria Cojocaru.

“O felicit pe Daria pentru această frumoasă reușită, îi felicit pe toți laureații și pe tinerii care au participat la concurs și le doresc mult succes în cariera artistică!

Îl felicit pe primarul orașului Baia de Aramă, Ionuț Tudorescu, colegii de la Centrul Cultural „Nichita Stănescu” și pe toți cei care s-au implicat în organizarea acestei ediții.

Mă bucur să văd că, după 27 de ediții, acest festival continuă să adune atât de mulți oameni în Baia de Aramă și că folclorul, tradițiile și valorile autentice sunt apreciate și duse mai departe cu aceeași dragoste.”, a transmis președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu.