Autor: Flux 24

Inflația din zona euro ar putea depăși estimările, deja revizuite în sus, iar evoluțiile recente ale prețurilor la energie sunt îngrijorătoare, în special creșterea explozivă a prețurilor gazelor naturale, au declarat luni mai mulți oficiali de la Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.

BCE și-a revizuit în sus unele dintre prognozele privind inflația, săptămâna trecută, când a majorat și dobânzile, însă prețurile petrolului și gazelor se situează deja mult peste nivelurile de referință din acele previziuni, sugerând că ritmul ridicat de creștere a prețurilor ar putea fi mai persistent decât se temea inițial.

‘Cele mai recente evoluții ale prețurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare’, a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, la Berlin. ‘Nu este vorba doar despre petrol’, a subliniat Schnabel, cunoscută pentru poziția sa fermă în favoarea unei politici monetare restrictive. ‘Este vorba și despre produsele rafinate, precum motorina… și, desigur, un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, și ele, valori foarte ridicate’, a adăugat Schnabel.

Conform prognozelor BCE, cotațiile futures la gaze urmau să ajungă în decembrie la 60,1 euro pe megawat-oră, în conformitate cu scenariul de bază, în timp ce în conformitate cu un scenariu pesimist ar fi ajuns la 77 de euro. În prezent, prețul de pe piață depășește 83 de euro.

O tendință similară se observă și în cazul petrolului: țițeiul Brent se tranzacționează în prezent la 107 dolari pe baril, mult peste prețul luat în calcul în scenariul pesimist al BCE.

‘Riscurile privind inflația sunt în mod clar orientate în sus’, a declarat luni Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei și membru în consiliul guvernatorilor BCE. ‘Atenția mea este concentrată acum mai puțin pe prețurile petrolului și ale combustibililor și tot mai mult pe prețurile gazelor și ale energiei electrice. De asemenea, inflația prețurilor la alimente, un aspect esențial pentru percepții și așteptări, este așteptată să crească și ea’, a spus Kazimir.

Această deteriorare a perspectivelor inflaționiste ar putea prevesti noi majorări ale dobânzilor, ceea ce ar împinge dobânda de referință a BCE, care în prezent se situează la 2,5%, într-o zonă restrictivă pentru creșterea economică.

‘Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare’, a declarat Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei. ‘S-ar putea să fie necesar ca dobânzile să ajungă în teritoriu restrictiv. Nu există un prag invizibil sau un nivel superior de atins pentru ca dobânzile să depășească 2,50%’, a precizat Kazaks.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) devine mai puternic deoarece „Marea Coaliție” de guvernământ, formată din creștin-democrați și social-democrați, nu reușește să ofere răspunsuri clare cu privire la imigrație și alte probleme cheie pentru alegători, a declarat astăzi premierul italian Giorgio Meloni, a relatat agenția Ansa.

Ea a subliniat că nu există nicio comparație cu Italia, unde guvernul său de dreapta oferă de fapt răspunsuri la aceste întrebări vitale.

„Cred că democrația trebuie respectată, pentru că nu este vorba doar despre valori, ci și despre relațiile cu Europa”, a spus Meloni, comentând ascensiunea AfD în statul german Saxonia-Anhalt.

Prețul motorinei la pompă a atins, vineri, un nou maxim istoric în SUA, unde un galon (3,8 litri) de motorină se vindea cu 6,0556 dolari, conform datelor de la Asociația Americană a Automobilului (AAA), transmite Bloomberg.

În California, prețul motorinei este de aproape opt dolari pe galon.

Calul de povară al economiei mondiale, motorina este folosită peste tot, de la generarea energiei și încălzirea locuințelor la echipamente pentru ferme și combustibil. Deși puțini americani sunt expuși direct la motorină în cadrul achizițiilor lor de zi cu zi, aceasta are un aport major la prețul alimentelor, costul transportului și al construcțiilor, astfel încât impactul prețurilor record va fi perceput de consumatori. În plus, cererea crește toamna, pentru lucrările agricole și încălzirea locuințelor.

Turbulențele geopolitice au afectat sever capacitatea de a produce și transporta cantități suficiente de combustibil. În Rusia, atacurile din ultimele luni ale dronelor ucrainene au dus la interzicerea exportului de motorină. Iar închiderea Strâmtorii Ormuz și reducerea capacității de rafinare din cauza război împotriva Iranului au limitat atât producția cât și distribuția.

Majorarea costurilor reprezintă o problemă pentru Partidul Republican al președintelui Donald Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Ele s-ar putea dovedi critice în Maine, unde este cea mai ridicată pondere a gospodăriilor la nivel național care folosește păcură pentru încălzire, și în statele agricole, cum ar fi Ohio, Kansas și Iowa.

Dar Casa Albă are puține instrumente pentru reducerea prețurilor pe plan intern, eliberarea suplimentară din rezerva strategică de țiței sau interzicerea exporturilor. Doug Burgum, secretar al Departamentului de Interne al SUA, a spus că nicio idee nu este exclusă, când a fost întrebat de restricții la exportul de motorină, dar a indicat că astfel de măsuri au dus în trecut la majorarea prețurilor.

După Germania și țările de pe ”flancul estic al NATO” (Ungaria și Finlanda), România și-a făcut cunoscute ambițiile privind un conflict armat cu Rusia, a estimat, într-un interviu pentru URA.RU, directorul general al Centrului pentru Informații Politice, Aleksei Muhin. Așa a interpretat analistul rugămintea adresată Parlamentului de președintele României, Nicușor Dan, de a aproba trimiterea a 20 de militari la Cartierul general al comandamentului operațional al „coaliției doritorilor”.

„De pe urma susținerii regimului de la Kiev suferă nu doar România, ci întreaga Europă. Țările Uniunii Europene cheltuiesc pentru Ucraina mai mult decât câștigă și, din acest punct de vedere, ele ajung să semene cu Statele Unite. Diferența este că SUA își pot permite un astfel de mod de viață, adică să trăiască pe datorie, nelimitată, practic, în timp și ca volum. Pentru Uniunea Europeană însă, așa ceva este mult mai greu, deoarece nu este un centru de emisiune monetară și poate oferi ajutor unora dintre membri ei doar o singură dată. Iar România se bazează pe acest ajutor, deoarece Polonia se bucură de astfel de privilegiu. Dar, pentru asta, Bucureștiul trebuie să devină mai agresiv în privința Moscovei”, a declarat Muhin.

„Dar acest lucru este periculos. România și celelalte țări de pe «flancul estic al NATO» înțeleg situația”, a continuat politologul. O nouă escaladare a confruntării poate duce la un conflict militar, de care aceste țări se tem, a concluzionat expertul.

Banca Centrală Europeană (BCE) va majora din nou ratele dobânzilor cheie cu 25 de puncte de bază în decembrie pentru a readuce inflația din zona euro la ținta de 2%, prevăd analiștii de la Goldman Sachs, Citigroup și Barclays.

În același timp, experții Citi anticipează o nouă creștere a ratelor dobânzilor în martie 2027.

„Cu cât inflația rămâne mai mult timp ridicată, cu atât este mai mare riscul ca aceasta să devină endogenă”, au scris economiștii de la Citi.

Ieri, BCE a majorat toate cele trei rate ale dobânzii cheie cu 25 de puncte de bază. Rata cheie a depozitelor este acum de 2,5%. Banca centrală și-a confirmat previziunile conform cărora prețurile de consum din zona euro vor crește cu 3% în acest an. În același timp, previziunile privind inflația pentru 2027 au fost majorate de la 2,3% la 2,5%, iar pentru 2028, de la 2% la 2,1%.

Conform datelor preliminare, prețurile de consum din zona euro au crescut cu 3,3% față de anul precedent în august, după o creștere de 2,9% în iulie. Aceasta înseamnă că inflația a atins cel mai ridicat nivel din septembrie 2023. Prețurile energiei în zona euro au crescut cu 14,3% în august, după o creștere de 10,3% în iulie.

Petrolul se tranzacționează vineri la 104 dolari pe baril, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al restricțiilor privind transportul maritim în Strâmtoarea Hormuz. Participanții la piață nu văd încă niciun semn al unui sfârșit iminent al conflictului.

Președintele belarus, Alexander Lukașenko, a confirmat disponibilitatea țării sale de a încheia așa-numitul „mare acord” între țara sa și Statele Unite.

„Suntem pregătiți atât pentru tranzacții mici, cât și pentru cele mari”, a declarat Lukașenko reporterilor vineri, potrivit agenției de știri de stat BelTA.

De asemenea, el și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu președintele SUA, Donald Trump, dar numai dacă întâlnirea va fi substanțială. „Bine, haideți să lucrăm împreună (la Consiliul pentru Pace în Gaza-n.red). Dar nu vreau un paravan. Asta nu îmi mai convine. Le spun direct că nu sunt pregătit să mă întâlnesc cu Donald Trump pentru asta. O întâlnire cu el este bună, ar fi foarte benefică pentru Belarus – dar trebuie să înțelegem: ne-am întâlnit, și ce dacă? Ne-am salutat și ne-am dus pe drumuri separate?”, a explicat Lukașenko.

Anterior, probleme precum eliberarea celor condamnați pentru infracțiuni extremiste de către Minsk, reluarea operațiunilor ambasadelor și cooperarea în domeniul materialelor nucleare au fost ridicate ca parte a unei posibile „mari înțelegeri” între țări.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat astăzi, la forumul de afaceri BRICS de la New Delhi, că lumea modernă trece prin schimbări profunde și că apar noi factori motori ai dezvoltării globale.

Putin a declarat că țările BRICS au produs peste 40% din produsul intern brut (PIB) mondial în ultimii cinci ani, subliniind că statele membre au piețe interne uriașe și dinamice, cu urbanizare accelerată.

„Dacă vorbim despre creșterea economiei globale în aceeași perioadă, atunci aproape jumătate din această creștere a fost asigurată de țările alianței noastre”, a declarat Putin, relatează RIA Novosti.

China intenționează să devină lider mondial în producția de automobile până în 2030, consolidându-și poziția pe întregul lanț de producție a vehiculelor inteligente, conectate și cu energie nouă (NEV), conform unui plan de dezvoltare a industriei publicat vineri.

Până în 2030, vehiculele electrice nealimentate (NEV) ar trebui să reprezinte cel puțin 70% din totalul vânzărilor de autoturisme noi. Pentru vehiculele comerciale, această țintă este de 40%, potrivit Xinhua.

Până în 2030, se așteaptă ca vehiculele echipate cu funcții de conducere autonomă să fie utilizate pe scară largă, conducerea extrem de automatizată fiind utilizată pe autostrăzi, drumuri expres urbane și unele drumuri urbane.

Planul prevede dezvoltarea în continuare a tehnologiilor cheie pentru atingerea obiectivelor stabilite: până în 2030, consumul mediu de combustibil pentru autoturisme ar trebui să fie de 3,3 litri la 100 km, iar consumul mediu de energie electrică pentru autoturismele complet electrice ar trebui să fie de aproximativ 11,5 kWh la 100 km.

În plus, documentul solicită o optimizare suplimentară a structurii industriei și atingerea unui nivel relativ ridicat de dezvoltare digitală și intelectuală, în timp ce productivitatea generală a muncii ar trebui să crească cu 15% față de 2025.

Se așteaptă ca o serie de companii chineze să se număre printre primii zece lideri globali în ceea ce privește volumul vânzărilor, precum și printre primii 100 cei mai mari producători de piese auto la nivel mondial.

În august, vehiculele NEV au reprezentat 60,6% din vânzările de vehicule noi, un record. Producția acestor vehicule a depășit 1,65 milioane, în timp ce vânzările au ajuns la 1,64 milioane de unități, ambele cifre crescând cu aproape 20% față de august 2025, potrivit Asociației Producătorilor de Automobile din China (CAAM).

BYD, SAIC Motor și Geely Automobile Holdings se numără printre primii zece producători auto la nivel mondial după volumul vânzărilor în 2025.

Consumul populației, motorul tradițional al creșterii economice românești, a avut în primul semestru din 2026 o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale la evoluția economiei, în timp ce vânzările din retail au scăzut, în termeni anuali, cu până la 7,3% în iunie, potrivit unei analize a Confederației Patronale Concordia.

‘Primul semestru din 2026 a confirmat cel mai puțin dorit scenariu pentru economia românească: PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, adâncind slăbiciunea deja vizibilă din a doua jumătate a lui 2025. Peste factorii interni cunoscuți, politica fiscal-bugetară restrictivă și incertitudinea politică, s-a suprapus un șoc extern greu de anticipat: războiul din Orientul Mijlociu, care a crescut prețul la combustibili, gaze și fertilizatori agricoli, lovind direct puterea de cumpărare și încrederea în economie. Consumul populației, motorul tradițional al creșterii economice românești, a devenit o frână importantă, cu o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale. Vânzările retail au coborât, în termeni anuali, cu până la -7,3% în iunie, iar indicatorii de încredere ai consumatorilor și firmelor se află la minime multianuale’, susțin reprezentanții confederației, într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.

Totodată, industria s-a decuplat complet de la revenirea din Zona Euro, afectată de prețurile ridicate la energie și de modificările fiscale frecvente.

‘2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate crește doar din cheltuiala populației, în timp ce investițiile private rămân timide. Fără predictibilitate fiscală și fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creșterea’, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

Rata inflației a depășit pragul de 10% în prima parte a anului, atingând un maxim de 10,9%, alimentată în bună măsură de scumpirea carburanților pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, notează sursa citată.

‘Din iulie, tabloul s-a schimbat rapid: inflația a coborât la 8,2%, de la 10,4% în luna precedentă, iar BNR estimează o apropiere de 6% până la finalul anului. Scăderea este încurajatoare, dar fragilă: eliminarea programată a plafonării la gazele naturale și a plafonului la adaosul comercial pentru alimente vor pune din nou presiune pe prețuri în perioada următoare’, se mai precizează în comunicat.

Concordia susține însă eliminarea acestor plafonări, care au distorsionat piața și au mascat, temporar, problema reală. Soluția pe termen lung nu este controlul administrativ al prețurilor, ci creșterea producției interne de energie la costuri competitive, singura cale prin care prețurile pot scădea sustenabil, fără intervenție artificială.

Inflația a coborât la 6,2%, dar nu pentru că au scăzut prețurile, ci din ieșirea din comparație a șocurilor de anul trecut, potrivit unei analize Frames.

Institutul Național de Statistică a publicat în această dimineață datele pentru august: rata anuală a inflației a coborât la 6,2%, de la 8,2% în iulie și de la 10,4% în iunie. În trei luni, indicatorul s-a înjumătățit față de vârful de 10,85% atins în mai. Pe indicele armonizat, cel care permite comparația europeană, nivelul este de 6,3%.

Conform sursei citate, este cea mai rapidă dezinflație din ultimul deceniu. Și este, în cea mai mare parte, aritmetică.

‘Scăderea inflației nu înseamnă și ieftiniri’, avertiza Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, încă din iulie, când indicatorul a coborât pentru prima dată în 12 luni.

Este exact distincția pe care datele din august o confirmă: prețurile nu au scăzut, ci au încetat să mai crească în ritmul de anul trecut.

Potrivit experților de la Frames, scăderea inflației nu vine dintr-o răcire a cererii sau dintr-o victorie a politicii monetare, ci din ieșirea din comparație a șocurilor de anul trecut. Liberalizarea prețului la energia electrică din iulie 2025 și majorarea TVA și a accizelor din august 2025 au ieșit, rând pe rând, din calculul ‘an față de an’. Efectul se vede imediat: energia electrică apare acum cu o creștere anuală de doar 1,82%, după ce în lunile anterioare depășise 50%.

Cifra care descrie ce au trăit efectiv gospodăriile este rata medie a ultimelor 12 luni: 9,5%. Adică, în intervalul septembrie 2025 – august 2026, prețurile de consum au fost, în medie, cu aproape zece procente peste anul anterior. De la începutul acestui an, indicele a mai urcat cu 4,6%.