Autor: Flux 24

Forțele armate ruse vor intensifica atacurile asupra instalațiilor militare și militar-industriale din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei în urma anunțului lui Volodimir Zelenski privind intensificarea atacurilor asupra rafinăriilor de petrol rusești, a anunțat Ministerul rus al Apărării.

„În urma declarației de astăzi a lui Zelenski, Forțele Armate Ruse își vor intensifica atacurile asupra instalațiilor militare și militar-industriale, precum și asupra infrastructurii aferente, din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei”, a anunțat ministerul într-un comunicat.

„Poporul ucrainean ar trebui să dea vina doar pe șeful regimului de la Kiev pentru acest lucru. Zelenski poartă întreaga responsabilitate personală și politică pentru acest lucru”, a declarat departamentul militar.

Ministerul a declarat că Rusia lansează atacuri masive asupra Kievului și a altor regiuni ale Ucrainei ca răspuns la acțiunile Ucrainei.

„Ministerul rus al Apărării ne reamintește că lansează atacuri masive împotriva Kievului și a altor regiuni ucrainene tocmai ca răspuns la acțiunile liderului regimului de la Kiev”, se arată în comunicatul ministerului.

România are o oportunitate strategică prin începutul producției din Neptun Deep, care se suprapune cu eliminarea importurilor de gaze rusești, dar riscă să rămână cu rolul cel mai prost, acela de furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, de cumpărător de gaze scumpe din import și de colector de bani aproape exclusiv din facturile propriilor cetățeni, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză dată duminică publicității.

‘România riscă să rămână cu rolul cel mai prost: furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import și colector de bani aproape exclusiv din facturile propriilor cetățeni. Alții își construiesc poziții regionale. Noi ne felicităm că am mai semnat ceva și am mai alimentat bugetul’, scrie specialistul în energie în analiză intitulată ‘Europa schimbă harta gazelor. România se ocupă de găinării’.

Potrivit acestuia, România are în față o oportunitate strategică pe care puține țări o primesc, începutul producției din Neptun Deep se suprapune cu eliminarea importurilor de gaze rusești din Uniunea Europeană. Prima producție este preconizată pentru prima jumătate a anului 2027. Tot în 2027, UE închide accesul gazelor lichefiate (GNL) rusești de la 1 ianuarie și al gazelor rusești prin conducte de la 30 septembrie, cu posibilitatea amânării până la 1 noiembrie în condițiile prevăzute pentru stocuri.

Astfel, în anul în care Europa trebuie să înlocuiască gazul rusesc, România începe să aducă pe piață gazele din Neptun Deep. Producția va crește treptat, dar fereastra strategică este evidentă. Pentru un stat capabil să gândească dincolo de următoarea rectificare bugetară, aceasta ar trebui să fie o prioritate națională, susține Chisăliță.

El consideră că România putea pregăti din timp o poziție puternică în sud-estul Europei, producție proprie, un portofoliu competitiv de gaze americane, acces la terminale, capacități de transport și înmagazinare, contracte cu clienți regionali. Fiecare componentă trebuia negociată împreună cu celelalte, astfel încât riscurile și costurile să fie acoperite de o afacere viabilă.

‘Să cumperi gaze este ușor. Să construiești o piață pentru ele cere competență. Să transformi această piață în influență regională cere oameni de stat. Un portofoliu de GNL american are sens dacă permite României să deservească piețe externe, să ofere flexibilitate și să câștige dintr-o activitate competitivă. Dacă gazul este cumpărat fără clienți, fără capacități de transport asigurate și fără o evaluare serioasă a costului până la destinație, avem o obligație de plată în căutarea unui cumpărător. Iar cumpărătorul cel mai comod rămâne românul. El nu participă la negocieri, nu vede toate condițiile contractuale și află rezultatul când deschide factura. De aici începe găinăria, entitățile statului român doreau să aducă gaz scump (furnizorul român fiind doar scos țap în locul adevăraților vinovați), să îl punem într-un portofoliu cu gaz românesc și prezentăm combinația drept mare succes energetic. Dar gazul românesc nu spală costul unei achiziții proaste. Costul rămâne și trebuie suportat de cineva. De cine? De populație, care ajunge să finanțeze experimentul comercial al celor care au semnat’, scrie președintele AEI.

El a adăugat că este revoltător să invoci securitatea energetică pentru o operațiune a cărei justificare economică nu o explici.

‘Securitatea energetică trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură și costuri. Folosită ca formulă solemnă care închide orice discuție, ea devine paravan pentru decizii slabe’, arată analistul.

Conform acestuia, la fel trebuie judecată preempțiunea statului asupra gazelor din Marea Neagră, aprobată prin legea 171/2026.

‘Pentru ce cumpărăm? Pentru rezerva strategică? Pentru industrie? Pentru echilibrarea pieței? La ce preț, în ce volume și cu ce bani? O lege votată în Parlament, a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România! Dacă aceste răspunsuri lipsesc, statul transmite incertitudine într-o piață care taxează incertitudinea. Efectul concret trebuie măsurat, dar mecanismul de risc este clar, o intervenție prezentată ca protecție poate ajunge să coste chiar consumatorul pe care pretinde că îl apără. Nu este suficient să scrii ‘interes național’ într-o lege. Trebuie să arăți cine beneficiază, cine plătește și ce problemă rezolvi. Mai gravă este micimea ambiției. România putea folosi contribuția sa la aprovizionarea regiunii pentru a negocia la Bruxelles finanțări pentru infrastructură, interconectări, investiții și susținerea unor proiecte industriale. Putea construi parteneriate în care gazele să fie legate de dezvoltarea economică a țării’, mai scrie Dumitru Chisăliță.

Polonia și România au refuzat să crească în continuare tranzitul produselor agricole ucrainene prin teritoriile lor, pe fondul problemelor legate de exportul acestora prin Marea Neagră, relatează Politico.

Ucraina a solicitat țărilor UE să ajute la exportul de milioane de tone de cereale și alte produse agricole, precum și să aloce 1,1 miliarde de euro pentru a compensa creșterea costurilor de transport. Potrivit ministrului ucrainean al Politicii Agricole, Taras Vîșotski, fără un sprijin suplimentar, fermierii ar putea să nu aibă suficiente fonduri pentru semănatul din sezonul următor. „Situația este extrem, extrem de critică”, a spus el.

Cu toate acestea, autoritățile poloneze și române au declarat că capacitatea lor de infrastructură de transport este limitată. Ministrul român al Agriculturii, Barna Tánczos, a subliniat că interesele fermierilor locali rămân o prioritate. El a adăugat că cerealele ucrainene și nivelurile scăzute ale apei din Dunăre pun deja o presiune suplimentară asupra porturilor românești.

„Toată lumea înțelege că nu putem dubla numărul de trenuri, drumuri, căi ferate și capacitatea portuară. Ceea ce avem este ceea ce avem”, a spus Tanțos. Ministerul polonez al Infrastructurii a declarat, de asemenea, pentru Politico că nu planifică nicio modificare pentru a crește tranzitul produselor agricole ucrainene.
În prezent, Ucraina poate exporta mai puțin de jumătate din volumul său potențial de export prin intermediul rutelor feroviare, rutiere și fluviale europene. Potrivit lui Vysotsky, dacă problemele legate de transportul maritim persistă, țara ar putea rămâne cu până la 35 de milioane de tone de produse în acest an. Ministrul a avertizat că dificultățile în vânzarea culturilor deja recoltate îi privează pe fermieri de fonduri pentru următorul sezon de plantare. Dacă situația nu se îmbunătățește până în primăvară, suprafața cultivată ar putea scădea cu 35-40%.

La sfârșitul lunii august, șeful de birou al lui Volodimir Zelenski, Kyrylo Budanov, a făcut referire la 1 octombrie ca fiind „punctul fără întoarcere” condiționat pentru rezolvarea problemei exporturilor agricole.

Președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, a semnat contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare a clădirii fostei Maternități din Drobeta-Turnu Severin, un imobil important pentru județul Mehedinți, pe care îl avem în atenție de foarte mult timp la Consiliul Județean.

“Am identificat oportunitatea de finanțare a lucrărilor, însă investiția în ansamblu este una de amploare, implică costuri foarte mari și tocmai de aceea am împărțit-o în mai multe etape. Am ajuns acum în punctul în care începem proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare a clădirii, astfel încât să reducem riscul seismic, de la clasa II la clasa IV, și să putem accesa fonduri pentru etapele următoare de reabilitare, recompartimentare, eficientizare energetică și dotare cu echipamente și aparatură medicală.Lucrările care se vor realiza în această etapă vizează întreaga clădire, de la subsol până la etajul IV, inclusiv pereții interiori și casa liftului. Totodată, va fi realizată o scară din beton armat, de la subsol până la etajul III, pentru evacuarea pacienților și respectarea cerințelor ISU. Valoarea lucrărilor este de aproape 30 de milioane de lei. În urma investițiilor pe care le vom realiza la clădirea fostei Maternități, ne propunem să înființăm aici o Secție de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, care să funcționeze în cadrul Spitalului Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin.Este nevoie de o astfel de secție medicală și am încredere că, așa cum am reușit să realizăm celelalte investiții pentru Spitalul Județean și secțiile externe, vom reuși să implementăm și acest proiect.Multă sănătate tuturor!”, a transmis președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu

Președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, a participat la evenimentul organizat cu ocazia înființării Școlii Poliției de Frontieră Drobeta-Turnu Severin, un moment important pentru județul Mehedinți și pentru sistemul de pregătire al Poliției de Frontieră Române.

Noua instituție continuă experiența acumulată în peste 30 de ani de activitate ai Școlii de Perfecționare și deschide o nouă etapă, în care, la Drobeta-Turnu Severin, vor fi pregătiți și viitorii agenți ai Poliției de Frontieră.

Pentru Mehedinți, județ de frontieră, este un pas important. Drobeta-Turnu Severin își consolidează astfel rolul în pregătirea personalului Poliției de Frontieră, iar aici vor veni noi generații de tineri care au ales această carieră.

“Din partea Consiliului Județean Mehedinți există toată deschiderea pentru o bună colaborare instituțională și pentru susținerea inițiativelor care contribuie la dezvoltarea județului și la consolidarea instituțiilor statului. Îi felicit pe toți cei care au contribuit la înființarea acestei școli și le doresc mult succes cadrelor și tinerilor care se vor pregăti aici!Mult succes Școlii Poliției de Frontieră Drobeta-Turnu Severin! ”, a transmis președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu

Un grup de 15 primari democrați din SUA, care guvernează orașe din state dominate de republicani, lansează o nouă inițiativă politică menită să influențeze politica națională, relatează ABC News.

Ei vor să fie o alternativă de centru-stânga atât la mișcarea MAGA a președintelui Donald Trump, cât și la ceea ce descriu drept „disfuncția extremei stângi”, întruchipată de grupuri precum Socialiștii Democrați din America.

Organizația Blue Cities/Red States este condusă de primarul orașului Cleveland, Justin Bibb, și va fi lansată oficial săptămâna viitoare la Miami, în cadrul unui eveniment găzduit de primarul orașului, Eileen Higgins.

Armata Coreei de Nord a testat o rachetă strategică cu rază medie de acțiune, dotată cu tehnologie avansată de modificare a traiectoriei, a anunțat sâmbătă Kim Yo-jong, sora liderului nord-coreean și șefa de departament a Comitetului Central al Partidului Muncitorilor din Coreea.

„De fiecare dată când activăm modul de traiectorie asemănătoare valurilor al rachetei, inamicul nu o poate urmări după ce își schimbă cursul pentru prima dată”, a declarat Kim Yo-jong, citat de presa occidentală.

Ea a citat declarații ale Japoniei și Coreei de Sud privind lansarea rachetei, menționând că aceste declarații demonstrează capacitatea limitată a Tokyo și Seulului de a urmări racheta. De asemenea, a remarcat viteza rachetei și capacitatea acesteia de a-și schimba direcția la altitudini joase folosind tehnologia inteligenței artificiale.

„Cu alte cuvinte, asta înseamnă că nu va fi posibil să se evite atacul”, a conchis ea.

Ea a adăugat că liderul nord-coreean Kim Jong-un a observat testele.

Anterior, agenția de știri Renhap, citând comandamentul militar sud-coreean, a relatat că racheta lansată sâmbătă de forțele nord-coreene spre Marea Japoniei era balistică. „Lansarea a fost detectată în jurul orei 6:30 (00:30, ora Moscovei) din zona Wonsan; racheta a parcurs peste 700 km”, a declarat Statul Major Întrunit într-un comunicat.

Rapoartele din presă indică faptul că Coreea de Nord a efectuat peste 10 teste cu rachete în acest an.

Procurorii portughezi au anunțat sâmbătă că au deschis o anchetă privind legalitatea autorizației acordate de guvernul de la Lisabona pentru utilizarea de către Statele Unite a bazei aeriene Lajes din arhipelagul Azore în timpul războiului din Iran, în urma unei plângeri depuse de un partid de opoziție, relatează Reuters.

Un acord încheiat de Portugalia cu Statele Unite permite Washingtonului să utilizeze baza fără autorizație prealabilă pe timp de pace, însă este nevoie de acordul Lisabonei în cazul ostilităților.

Spre deosebire de Spania vecină, Portugalia a autorizat mai multe zboruri de tranzit americane pe la baza aeriană Lajes, o decizie care a provocat critici din partea partidelor de opoziție de stânga și a declanșat o dezbatere politică privind rolul Lisabonei în operațiunile legate de conflictul cu Iranul.

Parchetul General a precizat într-un comunicat că ‘ancheta a fost deschisă în urma unei plângeri depuse de membri ai partidului Blocul de Stânga’, fără a oferi detalii.

Ministerul de Externe al Portugaliei a refuzat să comenteze în legătură cu acest subiect.

Rivalitatea actuală dintre SUA și China pentru comerțul global, tehnologia și influența geopolitică amintește de „Marele Joc” – lupta dintre imperiile britanic și rus pentru influență în Asia în secolul al XIX-lea, scrie comentatoarea de economie globală Rana Foroohar într-un articol pentru Financial Times.

În evaluarea sa, concesiile comerciale și acordurile dintre liderii celor două țări nu rezolvă contradicțiile strategice care vor modela politica și economia globală pentru mulți ani de acum înainte. „Lipsa unor știri semnificative de la summit nu înseamnă că nu există nimic de spus. Înseamnă că o soluție la un impas care va dura generații întregi nu este încă la vedere”, scrie Foroohar. Summitul dintre liderii americani și chinezi Donald Trump și Xi Jinping a avut loc între 22 și 24 septembrie la Washington.

„Marele Joc” al secolului al XIX-lea, un termen popularizat de scriitorul Rudyard Kipling, a inclus competiția pentru influență în Caucaz, Afganistan, Persia și Tibet. Marea Britanie a căutat să-și protejeze poziția în India, în timp ce Rusia a căutat să-și extindă teritoriul și influența. Această competiție a fost însoțită de conflicte regionale, cooperare și alianțe schimbătoare.

Astăzi, autorul consideră că Washingtonul este o putere importantă consacrată, în timp ce Beijingul încearcă să remodeleze ordinea globală. Rivalitatea lor cuprinde nu doar teritoriul și resursele, ci și infrastructura comercială, sistemele de plată și tehnologia. Între timp, alte țări își pot schimba partenerii în funcție de propriile interese.

Autorul citează poziția Chinei în transportul maritim comercial și construcția navală ca fiind unul dintre avantajele sale. Beijingul își extinde prezența în porturi și proiecte de infrastructură din afara țării. Ca exemplu, Forouhar citează portul Chancay din Peru, unde China deține 60%, și observă că aproape jumătate din principalele porturi containerizate din afara Chinei au proprietate sau management chinezesc.

„Nicio mare putere navală nu și-a menținut poziția mult timp fără a fi puternică atât în ​​transportul maritim comercial, cât și în construcția de nave”, a declarat pentru FT fostul secretar al Marinei americane, Carlos del Toro.

Arctica, cu rezervele sale de gaze și minerale și noile rute de transport maritim, a devenit o altă zonă de rivalitate între SUA și China. SUA dezvoltă o flotă de spărgătoare de gheață împreună cu Finlanda, în timp ce China folosește Ruta Mării Nordului de-a lungul coastei rusești. Potrivit lui Forukhar, Ruta Mării Nordului permite Beijingului să își reducă dependența de canalele Suez și Panama.

Competiția se extinde și la infrastructura digitală. Autorul compară lupta SUA și Chinei pentru inteligență artificială și sisteme financiare cu controlul comunicațiilor telegrafice din secolul al XIX-lea, ca parte a „Marelui Joc”. China își promovează propriile modele de inteligență artificială și formate de cooperare internațională, în timp ce SUA își menține un avantaj datorită rolului dolarului și al companiilor sale tehnologice. Cu toate acestea, determinarea câștigătorului unei astfel de rivalități este dificilă, a subliniat Forukhar. SUA are putere financiară și tehnologică, în timp ce China are capacități de producție, lanțuri de aprovizionare, infrastructură de transport și poziții în tehnologiile energiei curate. Rezultatul impasului ar putea depinde de deciziile Indiei, Japoniei, Canadei, Turciei, statelor din Golful Persic, Europei de Nord, ASEAN și Uniunii Europene.

În septembrie, Washingtonul și Beijingul au convenit să prelungească armistițiul comercial până la 10 ianuarie 2027. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat acest lucru într-un interviu acordat Fox News. Potrivit acestuia, prelungirea ar trebui să ofere părților mai mult timp pentru a discuta probleme economice.

În mai, secretarul de stat american Marco Rubio a numit China principala provocare geopolitică pentru Washington, iar relațiile cu Beijingul una dintre cele mai importante. Într-un interviu acordat Fox News, el a declarat că părțile vor trebui să gestioneze interese conflictuale pentru a evita războaiele și a menține stabilitatea. Între timp, Zheng Yongnian, decanul Școlii de Politici Publice de la Universitatea Chineză din Hong Kong, a avertizat în iulie că subestimarea hegemoniei americane ar putea fi o „greșeală fatală”. El a evaluat că, chiar și cu slăbirea sa relativă, SUA își menține poziția de lider datorită rolului dolarului, superiorității sale militare și avantajelor sale tehnologice și nicio altă țară nu este încă capabilă să o înlocuiască.

Rusia și Statele Unite și-au extins negocierile privind Ucraina pentru a include un acord petrolier de miliarde de dolari, a relatat The New York Times, citând opt surse familiarizate cu negocierile.

Acordul se referă la câmpuri petroliere, rafinării și benzinării din întreaga lume, deținute de LUKOIL, scrie ziarul. Sunt în discuție activele companiei petroliere ruse din afara țării, inclusiv benzinării din Statele Unite, rafinării din Europa de Est și câmpuri petroliere din alte regiuni. Statele Unite au propus încheierea unui posibil acord chiar înainte de sfârșitul ostilităților din Ucraina.

Acordul a fost adus în discuție în timpul unei întâlniri dintre președintele rus Vladimir Putin și trimisii speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, în septembrie, a relatat ziarul, citând trei surse. Problemele economice, inclusiv potențiale proiecte comune majore, au fost discutate la întâlnirea din 5 septembrie de la Kremlin, a relatat anterior consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov. Discuțiile au durat aproximativ trei ore. „Este corect să spunem că discuțiile au fost oportune și foarte benefice pentru ambele părți. S-a confirmat că președinții celor două țări ale noastre vor continua să mențină contacte personale și că activitatea prin intermediul lui Steve Witkoff și Jared Kushner va continua”, a declarat Ushakov după întâlnire.

Grupul care urmărește încheierea acordului îi include pe investitorul și miliardarul american Todd Boehly, două grupuri din Orientul Mijlociu care au derulat afaceri cu Kushner sau cu familia lui Witkoff, precum și o entitate a guvernului SUA, a precizat ziarul.

New York Times, citând un „înalt oficial al administrației prezidențiale americane”, relatează că Witkoff și Kushner „au jucat un rol direct în negocierea termenilor financiari ai investiției guvernului federal în acord”.

SUA participă la acord prin intermediul Corporației Internaționale de Finanțare a Dezvoltării, citează ziarul o declarație a unui reprezentant al corporației, care spune că potențialul acord LUKOIL „va ajuta la îndeplinirea angajamentelor administrației Trump de a consolida securitatea economică a SUA, de a promova politica externă a SUA și de a reduce prețurile la energie pentru americanii de rând”. Finanțatorul american Todd Boley și oameni de afaceri qatarezi și emiratezi sunt numiți ca participanți la acord.

Rafinăria deținută de grupul Lukoil în România este Petrotel-Lukoil, situată în municipiul Ploiești, județul Prahova. Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari și vechi unități de profil din țară (fondată în 1904) și acoperă aproximativ 20% din capacitatea națională de rafinare (~2,4 milioane de tone de țiței/an)