Autor: Flux 24

Statele Unite ale Americii au oferit Rusiei trei stimulente economice pentru a o convinge să încheie un armistițiu parțial în războiul cu Ucraina, care ar include sectorul energetic sau spațiul maritim, iar printre acestea se numără posibilitatea deblocării activelor rusești și a miliardelor de dolari blocate în Occident, a anunțat astăzi New York Times, citând oficiali familiarizați cu negocierile.

Banii ar urma să fie oferiți ca stimulent pentru obținerea unui armistițiu parțial, nu ca recompensă după intrarea acestuia în vigoare, au declarat sursele publicației din New York.

Partea americană, ca o altă concesie, a lansat un plan de vânzare a activelor externe ale companiei petroliere rusești „Lukoil”, prin care cumpărătorul ar fi un grup de investitori din Orientul Mijlociu, inclusiv persoane care au legături de afaceri cu negociatorii americani.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat astăzi că nu este la curent cu anunțul președintelui american Donald Trump conform căruia Rusia și Ucraina au ajuns la un acord privind un armistițiu energetic, dar a spus că Kievul este pregătit să îl accepte dacă Moscova este de acord să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.

„Asta a fost o noutate pentru mine. Dar dacă rușii sunt de acord cu un armistițiu energetic, Ucraina îl va accepta”, a declarat Zelenski pentru Axios.

Trump a anunțat anterior pe rețeaua sa de socializare Truth Social că armistițiul energetic dintre Rusia și Ucraina va intra în vigoare imediat și că ambele părți au fost de acord cu acordul.

Ministerul Culturii a luat-o razna rău de tot. Un proiect de o deosebită importanță pentru literatura română, și anume participarea României ca invitată de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt din anul 2028 va fi coordonat de … Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC)!!!, a scris pe Facebook președintele Uniunii Scriitorilor Varujan Vosganian.

Acest Oficiu a fost înființat prin OUG 39/2023, prin comasarea Studioului de Creație Cinematografică din București și a Studioului VIDEO ART. OFIC se ocupă de cinematografie, „proiecte de investiții și de producție de opere audiovizuale”, cum spune ordonanța de înființare. Nu are nicio treabă cu proiectele literare și cu piața cărții din România. Un obiectiv atât de important ca participarea ca invitat de onoare la cel mai mare târg de carte din Europa este coordonat de o instituție al cărei principalul obiect de activitate este gestionarea schemelor de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film și a producției de film în România!!! Suntem în plină halucinație instituțională!!!, mai spune Vosganian.

Un armistițiu energetic este stabilit între Rusia și Ucraina; ambele părți au convenit asupra acestuia, a anunțat președintele american Donald Trump.

„Începând de astăzi, un armistițiu energetic este în vigoare între Rusia și Ucraina, ca parte a războiului. Ambele părți au convenit asupra acestuia. Nu-l încălcați!”, a scris el pe rețeaua de socializare Truth Social.

Vineri, 9 octombrie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că, în timpul „negocierilor foarte reușite” cu omologul său rus, Vladimir Putin, s-a ajuns la un acord privind furnizarea de motorină rusească către piețele globale.

Trump a declarat că acordul va reduce prețurile globale la motorină. Liderul american i-a mulțumit ulterior lui Putin pentru acord. „Acordul energetic cu Rusia este un lucru foarte important. Sincer, vreau să-i mulțumesc președintelui Putin”, a declarat el reporterilor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus astăzi un armistițiu complet de 60 de zile cu Rusia, astfel încât Ucraina să poată organiza alegeri prezidențiale, subliniind că Kievul este, de asemenea, pregătit pentru un acord de oprire a atacurilor asupra infrastructurii energetice, în timp ce i-a cerut, în același timp, președintelui american Donald Trump, să facă presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului.

„Spuneți-i (președintelui rus Vladimir) Putin să ne acorde două luni și 60 de zile de armistițiu și vom organiza alegeri. Desigur, vom fi gata să acceptăm orice decizie a poporului nostru”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat ABC News.

El a subliniat că decizia privind momentul desfășurării alegerilor aparține cetățenilor ucraineni, dar a indicat obstacolele de securitate și juridice în calea organizării acestora în timpul războiului, inclusiv necesitatea de a permite tuturor alegătorilor să voteze în siguranță.

Laura Loomer, o apropiată a președintelui american Donald Trump și activistă de dreapta, a declarat astăzi că solicitările ca Ucraina să convoace alegeri în timp ce se află in război nu sunt justificate.

Într-o postare pe rețeaua de socializare X, ea a scris că cei care doresc alegeri în Ucraina ar trebui să facă presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului.

„Pare contraintuitiv să ceri Ucrainei să-l înlocuiască pe Volodimir Zelenski. Pune capăt războiului și Ucraina va avea alegeri”, a spus activistul.

Kievul este „șocat și uluit” de declarația președintelui american Donald Trump privind necesitatea înlocuirii președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Paul Ronzheimer, jurnalist la ziarele germane Bild și Welt, precum și la Politico, a relatat acest lucru pe platforma de socializare X, citându-l pe unul dintre cei mai apropiați consilieri ai liderului ucrainean.

„Știam că vom fi din nou în centrul atenției în timpul campaniei electorale pentru alegerile pentru Congresul american din noiembrie. Dar nu ne așteptam la asta”, a declarat sursa jurnalistului.

Potrivit lui Ronzheimer, de la declarația lui Trump, Ucraina a purtat numeroase conversații telefonice cu partenerii săi europeni. Cea mai mare preocupare a Kievului este posibilul sfârșit al cooperării în domeniul serviciilor de informații cu SUA.

Pe 10 octombrie, președintele american Donald Trump a propus convocarea de noi alegeri în Ucraina și l-a acuzat pe Zelenski că vrea să facă rău SUA. „Propun găsirea unui nou lider care ar putea face o înțelegere”, a spus el. „Pentru că ar fi putut face o mulțime de înțelegeri, dar dintr-un anumit motiv nu a făcut-o niciodată”, a spus liderul american. Kirill Dmitriev, reprezentantul special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică cu țări străine și șeful Fondului rus de investiții directe (RDIF), a declarat ulterior că alegerile din Ucraina „se apropie”.

Miliardarul Elon Musk a susținut, de asemenea, apelul lui Trump pentru un nou președinte ucrainean. „Sunt de acord, este timpul ca Ucraina să găsească un nou lider”, a scris el pe Facebook. Înainte de aceasta, Musk scrisese că Zelenski „a mers prea departe”.

Proiectul California Forever, un oraș nou din California finanțat de investitori din Silicon Valley, este în pericol din cauza unui conflict cu autoritățile locale, potrivit The Wall Street Journal. Dezacordul a dus deja la pierderea unui proiect de șantier naval de 3 miliarde de dolari, care ar fi putut crea aproximativ 10.000 de locuri de muncă.

California Forever este susținut de antreprenorul în vârstă de 39 de ani, Jan Sramek, fost angajat al Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții. Acesta intenționează să construiască de la zero un oraș pentru 400.000 de locuitori, la o oră și jumătate de mers cu mașina de San Francisco. Proiectul include cartiere rezidențiale, instalații de producție de înaltă tehnologie și un șantier naval. Autorii articolului au numit proiectul „orașul de vis al Silicon Valley”. Compania a strâns aproximativ 1 miliard de dolari de la investitori, inclusiv de la cofondatorul LinkedIn, Reid Hoffman. Inițiativa a primit sprijinul guvernatorului Californiei, Gavin Newsom.

California Forever a achiziționat aproximativ 60.000 de acri (24.300 de hectare) de teren pentru acest proiect. Dezvoltatorii speră să abordeze deficitul de locuințe din zona San Francisco și să creeze locuri de muncă în comitatul Solano, unde fabrica de bere Budweiser și rafinăria Valero Energy s-au închis anul acesta.

Cu toate acestea, planurile companiei au stârnit rezistență din partea locuitorilor și oficialilor locali, notează publicația. Unul dintre principalii oponenți ai proiectului a fost membrul republican al Consiliului de Supervizori al comitatului Solano, Mitch Mashburn. Oponenții dezvoltării cred că miliardarii din domeniul tehnologiei încearcă pur și simplu să obțină controlul asupra unor suprafețe semnificative de teren.

În 2024, compania a cheltuit milioane de dolari pentru pregătirea unei inițiative de vot care ar fi exceptat proiectul de la restricțiile locale de dezvoltare agricolă. Cu toate acestea, cu câteva luni înainte de vot, inițiativa a fost retrasă: sondajele au arătat că locuitorii locali nu o vor susține.

Asociația „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa solicită Radei Supreme a Ucrainei amânarea votului asupra proiectului de lege privind educația minorităților naționale. Într-un comunicat adresat autorităților de la Kiev și București, organizația critică lipsa consultărilor reale cu reprezentanții comunității românești, cere convocarea urgentă a Comisiei mixte interguvernamentale pentru minoritățile naționale și exprimă nemulțumiri față de modul în care Ambasada României la Kiev a gestionat problema educației în limba română din Ucraina, transmite BucPress din Cernăuți.

Comunicatul, remis redacției BucPress și publicat pe Facebook, este semnat de Anatol Popescu, președintele fondator al Asociației „Basarabia”. Documentul a fost făcut public vineri, 9 octombrie 2026, în contextul pregătirilor pentru examinarea proiectului de lege nr. 16119, înregistrat la Rada Supremă a Ucrainei la 1 octombrie. Inițiativa legislativă vizează modificarea unor prevederi referitoare la drepturile educaționale ale minorităților naționale și popoarelor indigene din Ucraina.

Consultări anunțate cu mai puțin de o zi înainte

Asociația critică organizarea tardivă a unei reuniuni online între reprezentanții comunității românești și oficiali ai Ministerului Educației din Ucraina și ai Oficiului Guvernamental pentru Coordonarea Integrării Europene și Euroatlantice.

Potrivit comunicatului, invitațiile au fost transmise de Ambasada României la Kiev în seara zilei de 8 octombrie, după ora 19:00, pentru o reuniune programată a doua zi, 9 octombrie, la ora 12:30.

Organizația consideră că această procedură nu poate înlocui consultările publice autentice, mai ales în condițiile în care votul parlamentar este așteptat pentru luni, 12 octombrie.

Comunicatul invocă și experiențele unor reuniuni anterioare, în cadrul cărora, potrivit semnatarului, timpul de intervenție al reprezentanților comunității românești a fost limitat, iar unii participanți au fost eliminați de pe lista vorbitorilor sau excluși din videoconferințe. Sunt menționate ședința Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene din 28 august și evenimentul dedicat Zilei Limbii Române, organizat la 31 august 2026.

Se solicită amânarea votului și susținerea amendamentelor comunității românești

Asociația „Basarabia” își reafirmă sprijinul pentru amendamentele formulate de grupul de reprezentanți ai comunității românești coordonat de Aurica Bojescu, președinta Centrului Bucovinean de Cercetări Actuale, secretar executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” și reprezentantă a minorității române în Consiliul uniunilor civice ale minorităților naționale din Ucraina.

Organizația solicită Radei Supreme amânarea votului asupra proiectului de lege până la desfășurarea unor consultări publice cu reprezentanții comunităților românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.

„Ne exprimăm protestul și solicităm Radei Supreme a Ucrainei amânarea votului”, se arată în comunicat.

Totodată, asociația cere ministerelor de Externe ale României și Ucrainei convocarea de urgență a unei sesiuni extraordinare a Comisiei mixte interguvernamentale pentru minoritățile naționale, în cadrul căreia să fie examinate amendamentele propuse de reprezentanții comunității românești.

Solicitare privind rechemarea ambasadorului României în Ucraina

Unul dintre cele mai ferme puncte ale comunicatului vizează activitatea Ambasadei României la Kiev. Asociația „Basarabia” solicită Președintelui României și Ministerului Afacerilor Externe să evalueze oportunitatea rechemării ambasadorului Alexandru Victor Micula, pe care îl critică pentru modul în care a fost gestionată problematica educației în limba română din Ucraina.

În comunicat, organizația apreciază drept „inadmisibilă și contraproductivă” gestionarea acestei situații pe durata mandatului ambasadorului și solicită înlocuirea sa cu un diplomat de carieră cu experiență în spațiul ex-sovietic.

Potrivit semnatarului, respectarea drepturilor comunității istorice românești din Ucraina ar trebui să redevină o prioritate a activității diplomatice românești la Kiev.

Proiectul de lege, susținut de comisiile parlamentare ucrainene

Proiectul de lege nr. 16119, înregistrat la 1 octombrie 2026, prevede modificări privind utilizarea limbilor minorităților naționale în instituțiile de învățământ și statutul școlilor destinate acestora.

La 6 octombrie, Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme a recomandat în unanimitate adoptarea documentului în prima lectură și în ansamblu. O recomandare similară a fost formulată și de Comisia pentru politică umanitară și informațională.

Anterior, reprezentanți ai comunităților românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa au adresat autorităților de la București un memoriu privind protejarea educației în limba română din Ucraina, însoțit de un document de 14 pagini cu amendamente la proiectul de lege nr. 16119. Propunerile vizează menținerea rețelei de școli românești, garantarea educației în limba maternă până la nivel liceal și profesional, protejarea claselor cu efective reduse și introducerea unor derogări pentru liceele minorităților naționale.

Președinția irlandeză a Consiliului UE a propus sâmbătă reducerea bugetului multianual al Uniunii Europene aferent perioadei 2028-2034 cu aproximativ 140 de miliarde de euro (circa 8%) față de propunerea inițială a unui buget total de circa 2.000 de miliarde de euro avansată de Comisia Europeană, dar inițiativa Irlandei nemulțumește Germania și aliații acesteia ce formează statele contributoare nete și care continuă să ceară reduceri mai substanțiale, spre nemulțumirea de asemenea a altor state membre, relatează AFP.

‘Suntem încă departe de un acord. Suma noii propuneri nu constituie o bază bună’ pentru a ajunge la un acord, a reacționat cancelarul german Friedrich Merz, care a argumentat că ‘bugetul trebuie să fie sustenabil pentru cei care plătesc cea mai mare parte din el’.

Mai mulți dintre aliații Berlinului din rândul coaliției de state membre ale UE contributoare nete la bugetul comunitar au exprimat opinii similare. Planul Irlandei este ‘nerezonabil’, a protestat ministrul suedez al afacerilor europene, Jessica Rosencrantz, în timp ce omoloaga sa austriacă, Claudia Bauer, a cerut ‘sute de miliarde de euro reduceri suplimentare’.

Comisia Europeană a propus pentru bugetul multianual al UE aferent perioadei 2028-2034 o sumă de circa 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 1,26% din Venitul Național Brut (VNB) al statelor membre. Din această sumă, aproximativ 168 de miliarde de euro (sau 0,11% din VNB) ar urma să fie destinată plăților aferente rambursării datoriei contractate de UE pentru fondul de redresare post-pandemie.

În timp ce țările contributoare nete, așa-numitele ‘frugale’, cer reducerea substanțială a bugetului față de propunerea Comisiei, de partea cealaltă țările beneficiare nete ale bugetului UE erau deja îngrijorate de faptul că, în respectiva propunere, Comisia scădea fondurile europene destinate agriculturii și diminuării decalajelor de dezvoltare între regiunile mai sărace și cele mai bogate ale UE (fondurile de coeziune), o preocupare politică majoră înaintea alegerilor care vor avea loc anul viitor în Franța, Italia, Spania, Polonia, Grecia, Finlanda, Slovacia și Estonia.

În aceste condiții, reacția de acum a țărilor contributoare nete pune în pericol și mai mult șansele de a încheia negocierile bugetare înainte de Crăciun, așa cum și-ar dori oficialii UE, pentru a evita suprapunerea acestor negocieri cu respectivele alegeri, în special alegerile prezidențiale din Franța, unde extrema-dreaptă conduce în prezent în sondaje.

În încercarea de a ajunge la un compromis, președinția irlandeză a Consiliului UE a propus reducerea cheltuielilor legate de ajutoarele pentru dezvoltare (destinate țărilor din afara UE) și a cheltuielilor administrative ale aparatului instituțiilor comunitare.

Aceeași propunere diminuează finanțarea pentru competitivitate și securitate, domenii considerate însă prioritare de țările ‘frugale’, mai ales țări precum Germania sau Suedia aflate în prima linie a ajutorului militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.

Pe de altă parte, propunerea irlandeză menține în mare parte fondurile dedicate politicilor agricolă și de coeziune din propunerea Comisiei. Aceasta este opusul a ceea ce ar trebui făcut, întrucât bugetul ar trebui ‘să abordeze provocările și prioritățile actuale ale Europei’, a susținut un diplomat european care a solicitat anonimatul și care împărtășește abordarea țărilor frugale.

Irlanda a propus de asemenea 55 de miliarde de euro ca ‘resurse proprii’ suplimentare pentru a consolida bugetul european, fără a crește contribuțiile statelor membre cu o sumă echivalentă, în special printr-o taxă asupra marilor companii și o taxă de mediu.